joi, 11 septembrie 2014

Copenhaga. Zoo si Acvariu

  Ieri am fost in Danemarca. Mai precis am trecut peste podul Oresund, jmecheria aia mare care trece peste balta aia mare zisa ea si Marea Baltica si te duce ba pe suuuus de ti se infunda urechile ba pe sub pamant cativa kilometri. Fantastic pod. Pretul ca sa treci peste el e la fel de fantastic. 46 de euro per tura. Insa nu ne-a parut rau pentru ca in Copenhaga am mers la Gradina Zoologica si la Acvariul Planeta Albastra, doua chestii uriaaaaase cu mii de animale. 

  Am mers pe jos circa 3 ore in Gradina Zoologica si sunt sigura ca niste locuri ne-au scapat. Sute de specii, mii de animale, microclimate de jungla, fluturi, serpi, lighioane de tot felul. Animalele aratau atat de bine incat ziceai ca-s pozate. Curate, ingrijite, fericite... Impresia nu era una de "zoo" ci una de "aoleu, am intrat in sufragerie peste elefantii astia!". Gradina e atat de mare incat dupa ce crezi ca ai terminat-o si te dor rau picioarele afli ca acum o sa treci printr-un tunel pe sub soseaua pe care ai venit si o sa ajungi in "cealalta parte" a ei. Peste drum. 

  Si la gradina si la acvariu am vazut ieri zeci de batrani asistati. In carucioare cu rotile, complet imobilizati dar dusi de oamenii care ii aveau in grija la plimbare. Unii erau cu familie, altii cu ceva personal specializat. Toti pareau fericiti in ciuda situatiei. Unul din ei era atat de imobilizat incat avea sistem cu calculator pentru comunicare. Se uita la niste litere si calculatorul scria. O doamna ii vorbea si-l intreba lucruri. Si suedezii si danezii sunt... e cumva aici de parca esti pe alta planeta. E drept, eu n-am mai fost decat in Italia, Grecia si Bulgaria. Marius insa are multe tari merse si a zis ca impresia mea e una corecta. Aici e liniste. Oamenii zambesc intr-una de zici ca-s drogati. Cea mai uluitoare chestie pentru mine a fost cand la Gradina Zoo unde erau destule usi prin care sa intri si sa iesi, oameni mult mai batrani decat mine imi tineau usa de la spate ca sa nu ma pocneasca cand ieseam cu copilul din cladire! Doamne de 70 de ani se opinteau in usile grele ca sa putem noi trece mai simplu! Si nu odata! 

  Cealalta chestie socanta este curatenia. Strazile, masinile, lucrurile, trotuarele. Toate sunt curate. Ploaia care ne-a rapait de cateva ori pe masina a lasat masina curata. Toate masinile stralucesc de parca-s acum iesite din spalatorie. Pana si tractoarele de pe camp sunt curate. Cum stam la tara, prin campuri, am vazut "drumurile de tara" ale suedezilor. Sunt asa ca niste fasii de asfalt perfect. In doua zile nu am auzit nici macar odata pe cineva claxonand. Nimeni nu tipa, nu vorbeste tare, nu striga. Nici macar copiii. E drept, copiii sunt aici un fel de bijuterii, asta mi-e clar. Toti ii cara si ii duc de colo colo ba pe biciclete, ba la Zoo au cotigi speciale pentru ei iar parintii se opintesc pe acolo cu ei in caruturile alea de lemn de parca n-ar avea picioare sa mearga singuri. 

  Dupa cele trei ore de Zoo am plecat spre Acvariu. Acvariu e un cuvant care nu prea descrie trebusoara aia. E asa ca un fel de... Casa Poporului plina cu apa si cu pesti. De fapt cu toate speciile din lume din cate m-am prins eu. Aveau baietii si microclimat de Amazon cu pesti din aia-fosila. D-aia cat omu' de mari si care arata asa de te ia cu racori. Evident ca Albuletele cand s-a vazut intre atatia pesti se cauta de tigaie! Doua ore cat am stat acolo el a balit gandindu-se ce fileuri reusite ar iesi din exponate. "Pfff, ce de tigaie iti trebuie pentru asta!"... "Asta da hamsie!" si cred ca la un moment dat am auzit ceva de-un mujdei da' nu sunt sigura. Mie una mi-au iesit ochii ca la melc. Adica la propriu. Inauntru e bezna iar acvariile luminate. De uimire simti asa cum ti se exoftalmizeaza ochii. Parca incercam sa-i deschid mai tare, sa vad mai mult...

  Tunelul care trece printr-un "acvariu" cat un bloc te lasa mut. Pe deasupra ta trece o pisica de mare uriasa de doi metri, ceva rechini, mii de pesti, o anghila cat fi-mea... Dedesubt sunt corali. Pietroaie. Esti practic in ocean. Si mori de ciuda pentru ca fotografiile n-au cum sa iasa. E intuneric, aparatul mai are un pic si te injura de mama pentru ca-l pui sa focalizeze chestii miscatoare prin geam, prin apa, prin bezna. Da' ma rog...faci poze ca prostu' in continuu pentru ca stii clar ca asa ceva n-o sa mai vezi prea curand. 

  Am plecat de acolo pe trei carari. Copilul turuia de ziceai ca are diaree la creier. Intai despre zoo. Apoi cand a dat si peste acvariul ala s-a terminat cu jmecheria. Intrase in fibrilatii! Aseara nu mai reusea sa adoarma de exitatie si adevarul e ca nici noi astia batrani nu ne-am linistit prea usor. Toata noaptea am numarat pesti. La intoarcere ne-am oprit la supermarket si am cumparat de mancare ca sa nu-i mai dam lu' nea' Ingerman 5 euro de caciula pe brecfast. Complicat, maica, sa iei de mancare cand nu stii ce inseamna toate cele si cum sa le cauti la cantar (nu aveau tasta alocata cu numar ca la noi) si ouale se vand la kilogram! Mancarea e scumpa doar in sensul in care costa mai mult decat in Romania. Diferenta insa e una enorma. Majoritatea produselor sunt eco-bio! Produsele asa-zis procesate nu contin acelasi numar de rahaturi si conservanti ca la noi. Deci da, e mai scump. Dar e de fapt mancare. Iar unele chestii sunt mult mai ieftine decat la noi. Inca n-am ajuns la vreun restaurant asa ca acolo nu stiu cum e, probabil scump. 

aici stam noi

pe podul Oresund

asa se duc copiii


Copenhaga

intrarea de la Zoo
cotigi pentru copii







tunel pe sub sosea


mai mult neclar...

fosile de Amazon. cat porcu'




  Azi mergem la Malmo. Revenim cu detalii :)

10 comentarii :

  1. vreau sa ma mut in Suedia...

    RăspundețiȘtergere
  2. Daca traversezi podul cu transportul in comun, exista taxa de traversare oare?
    Maria

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu exista. Poti trece cu autobuz sau tren. Insa cand inmultesti cu trei o sa te coste cam cat te costa taxa asta de pod pentru ca motorina la masina ca sa treci podul e nesemnificativa :) Prestatorii de servicii de transport platesc o taxa anuala de trecere de pod. Nu la fiecare trecere.

      Ștergere
  3. Ma crezi ca mi-au dat lacrimile cand ai povestit? E greu impactul cu civilizatia adevarata, dupa cum am constatat si eu pe pielea mea. Te uiti la aia, care-si vad de normalitatea lor si te miri cum naiba ai putut sa traiesti o viata intreaga fara sa stii ce pierzi. Aici era sa fac atac de cord prima data cand am venit de la cumparaturi cu bicicleta si in fata blocului un negru mi-a tinut usa zambind, dupa care mi-a luat bicicleta in brate si mi-a urcat-o in carca dumisale pana la etaj... Acum mi se pare ceva super normal, cand ma intorc in Romania ma doare mizeria si mai ales mutrele posomorate si tresate cu care ma intampina lumea, pana si copiii ma intreaba de ce romanii nu zambesc?!
    Ok, baga in continuare povestile si pozele, stam aici si ne curg balele de frumoase ce sunt!
    P.S. Am constatat si eu in vizita la Disney in Florida ca 99.9% din copiii de varste mergatoare erau carati in carucioare sau vagoane, nu prea pricep de ce. Am inteles ca fiica-mea a inceput sa se planga dupa vreo 10 km, dar pana atunci au bagat amandoi maruntel peste tot... I-am explicat ca la varsta si gabaritul ei ar trebui sa mai duca :-))) Si a mai dus :-)))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Stii ceva, azi am aflat de ce. Pentru ca 50 de ani de COMUNISM. Azi mergeam prin sate din Suedia cu masina si pozam case de pe marginea "campului". Si Marius zicea uite "CAP"-ul lor. Doar ca nu e CAP si n-a fost niciodata, ci e o FERMA, o casa cu niste oameni care au facut agricultura de la 1600!

      Ștergere
  4. Anul trecut am ajuns in Ljubljana, si am ramas uimita. Numai ideea de a o compara cu Bucurestiul...sau orice oras din Romania...Chiar mai gandeam, au avut si ei comunism, dar ei si-au REVENIT cat de cat...nu sunt la standardul de Suedia, da' sunt totusi pe acolo, spre deosebire de noi...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu poti sa compari cam nimic. Aici clar te simti pe alta planeta. E prima data in viata mea cand vad cum ar trebui sa fie. Asa, dupa standardul meu personal :)

      Ștergere
  5. 5 euro/caciula micu' dejun? nu mi se pare foarte mult. saptamana trecuta am dat 18 lei la paltinis (cam 4 euro parca). cam multe mezeluri, din punctul meu de vedere, dar bogat si bun. aproape ca il terminam daca il mancam pe post de pranz (mi s-a intamplat). cand l-am mancat pe post de mic-dejun nu l-am terminat niciodata, dar daca am mai facut un sandwich de bagat in geanta. de luat din alta partea nu aveam cum, statiunea era practic pustie, nu exista niciun magazin, si nici frigider in camera ca sa zici ca te duci cu mancarea in traista.
    cat despre civilitazie si normalitate putem discuta pana saptamana viitoare non-stop si nu terminam.
    ady

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pentru Suedia nu e mult si ne-au dat destula mancare si variata. Insa de 40 de euro am cumparat de la supermarket mancare pentru toate mic-dejunurile si ceva pranzuri. Si cum acolo aveam toate conditiile...merita sa alegi ce vrei sa mananci si cand.

      Ștergere