Suedia. Noptiera cu pedala, plaja, haleala si kilometri.

  De trei zile ma minunez ce birouas frumos mi-au pus crestinii astia pe post de noptiera. Cu jiltz asortat, mobila de la una mie...cat o fi fost la ei acolo. Ce masutza dragutzaaaa... In seara asta ceva mai devreme, uitandu-ma sub ea vaz o pedala cu o sfoara care ducea in ea cum ar veni. Ma holbez ca curca-n craci si ma gandesc aoleu asta e un birouas d-ala de i se ridica capacu'...maaaama! Pun mana pe capac, il ridic oleaca si gasesc dedesubt... niste clape. Normal, era o pianina de la secolu' cine dracu' stie care! Pe care eu imi tot pun de trei zile diverse acareturi. Ca deh, e "noptiera" de langa pat. Ii mai mergeau niste clape, a clantzanit-o Mara vreo cinci minute, sper ca nu ne-a auzit nea' Ingerman...

  Azi am pornit spre coasta de sud a regiunii Skane. Judetu' Skane asta e ca un soi de Constanta a noastra, doar ca e misto. E cum ar veni "la mare" la ei acilea. Si e cam singurul loc unde pe la astia mai traieste ba o floare p-afar', ba o balarie, ba o sfecla, ba o duda. Am vazut azi campuri cu sfecla sau cu iarba-gazonistica veeeeerdeee de imi venea sa plang. Bre, la astia le-a dat Dumnezo ala de-a impartit el treburile... le-a dat mai mult verde. Culoarea verde a plantelor de aici e mai verde. Mai vie. Nu stiu cum sa zic ca nu cred ca mi se pare mie doar din cauza ca e in curte la altu'. Adica unde e iarba e asa cu niste clorofila in plus. 

  Azi am auzit al doilea claxon in patru zile. Primul a fost ieri la Malmo cand un sofer de autobuz s-a speriat de ceva. Nu stiu exact ce si cum da' ala a claxonat. Azi a mai facut unu' un tit scurt asa de am sarit din scaun de spaima. De ce? Pai pentru ca de patru zile nu aud nimic cand merg cu masina. Una pentru ca masina e una noua de tot si merge asa intr-un mare fel de n-o auzi. Apoi pentru ca nimeni nu claxoneaza. Drept pentru care am fost de o relaxare teribila in masina, chestie care mie nu mi se intampla niciodata deoarece mi-e frica mereu. Azi cand a claxonat ala am sarit moarta de spaima pentru ca mi s-a intors creierul in modul-spaima cu care sunt invatata. Aici poti sa adormi la volan la stop cand se face verde si toti cetatenii se vor duce ei asa usurel pe langa tine, mai incet, sa nu te scoale cumva din somn! 

  Am pornit-o usurel spre Ystad cu scop zero si oprire unde ne tuna. Ne-a tunat un Lidl pentru ca nu mai aveam paine pentru senvisurile de maine si pentru ca Marius care a fost prin Lidl din cam toata Europa vroia sa vada la astia cum e. Si bine am facut pentru ca i-am luat Marei super bocanci de iarna-apa, hanorac si chiloti-ma-scuzati-pardon. La preturi modice si la calitate... oh, well, bocancii sunt facuti in Austria. Am mai luat niste kilograme de branza suedeza de diverse tipuri pentru a o cara cu spor spre Romania (Gabi, va astept duminica!). Oarece rucola pentru ca am mancat aici rucola ca pe iarba din cauza ca e la pret de... iarba... Si niste cartofi noi productie locala. Ca niste carne de vita aveam in frigider de ieri... Am luat rosii care la astia au gust de rosii! D-alea cu gust si miros de rosii! In seara asta am facut o cina atat de spectaculoasa incat n-am avut cum sa o pozam deoarece am mancat-o! Iar diferenta intre ingredientele de calitate si cele de la noi e asa cumva una de la cer la pamant.

  Pentru ca n-am mancat caviar. Am mancat o vita facuta in tigaie in sange dar care se topea in gura. Cu cartofi natur cu rozmarin. Cu salata de rosii, busuioc si ceva branza-albastra ramasa de zilele trecute, cu otet balsamic (am gasit recipiente foarte mici de ulei de masline si otet balsamic la marketul suedez ICA), si cu salata de rucola. Da, recunosc, era iar apusul ala, eram aici pe terasuca asta frumoasa si eram in Suedia dar va rog sa ma credeti ca asta nu-mi incurca deloc papilele gustative. Imi incurca mintea si creierul, aia da, dar ma indoiesc ca toate cele erau extrem de gustoase din cauza ca-s eu in prag de a implini 35 de ani maine pe meleaguri suedeze... Ingrediente de calitate. Cam toate bio-eco-draci... Nu ca ai avea de ales, aici cam asa sunt toate. Stam pe camp, oamenii au dat cu ceva extract de baliga in fiecare zi! Toti fac compost acasa, avem cos de gunoi special pentru asta...

  Azi am gasit si un loc unde ne-am bagat picioarele in ea de Mare Baltica. Langa Ystad, vizavi de cimitir, aveau si parcare gratis o ora. Deci daca moare tata mare nu poti sa te duci sa-l vizitezi si sa discuti cu el politica de ultima ora... decat o ora! Pe sistemul schimbat lumanare, aprins treburi, schimbat apa la flori si gata. Glumesc, astia sunt oameni seriosi, n-au nici cruci, nici flori nici lumanari si nici alte tampenii d-astea inventate de ortodocsi ca sa te jupoaie. Baietii sunt vikingi, inainte le dadeau drumu' usurel pe mare cu un chibrit aprins varat in bot. Se rezolva treaba lejer. Acu' ne gandeam cam cum ar fi sa fie aici o slujba ortodoxa, ca aia intr-o ora nici nu incep bine sa cante, sa se invarta si sa urle... La suedezi e simplu, hai repejor ca ne blocheaza astia dracu' roata la masina daca ne intindem la coliva prea tare.

  Noi nu vroiam la cimitir ci peste drum la loc cu verdeata si liniste. Deci la o plaja prin balarii cum ar veni. Ne-am parcat frumos la cimitir si am trecut strada, am coborat pe o potecuta si-am ajuns la apa. Si la algele negreeeeeeeeeee langa care cu o ora mai devreme mancasem un senvis in alt loc maritim. Si unde eu era sa vomit. Aceste alge erau adunate la mal intr-o patura neagra-pacura de am zis ca e...pacura... si miroseau ingrozitor de rau nu a alge, nu a peste ci a sulf! Nu a iod, a sulf! Am mancat pe repede inainte desi peisajul era minunat insa... te alerga cate un val de vant venit din apa aiaaaa de te lua cu racori. 

  Am mers azi cam 250 de kilometri. Daca ii faceam in Romania as fi fost lata acum. Aici... am ajuns inapoi, am facut cina, ne-am distrat si in curand ne culcam intr-o liniste perturbata doar de pomii de afara care in bataia vantului scot un sunet absolut ciudat. Zici ca ploua o cascada. Azi noapte pe la 1 am iesit sa vad cum e afara, am mers pana in drumul care trece pe langa ferma. Era luna, ceata, o noapte albastra. Adica albastra. Nu e intuneric total pentru ca e destul de aproape de vara. Iar vara aici nu se mai intuneca deloc noaptea. Acum noaptea e albastra. 

peste tot acesti pomi cu fructute mici si rosii plini-plini...

unde e frate plaja aia?

stuf

case de "statiune"

niste plajuca si evident un mos biciclist care mi-a iesit brusc in poza

am gasit plajaaa

cu nisip ciudat, de roca, praf fin

alga aceea care aici insa era proaspata, nu mirosea

ce de pietreeeee! sa le culeeeeeegem!!!

la vanatoare de pietre

ma! l-am dat pe timer! acu' razi 10 secunde, na!

selfie de fete

cucuiete

dom' sofer!

la noi in hol, e neam cu pianina!

tot in hol

copil pe terasa

un bradut frumos rau

  Maine ne sculam, eliberam camera, punem tot in masina si plecam spre Malmo unde o sa ne petrecem ziua in asteptarea avionului de la ora 20. Aterizam in miez de noapte acasa. Asa ca ne vedem poimaine!