vineri, 2 octombrie 2020

Crazy days continua

   Hai usurel asa cu Covidelu' pe scari sa nu ne spargem dracu' capetele. Gata, incepem sa crestem iar ca Fat Frumos cand il uda ma-sa la radacina, futu-i mortii ma-sii de crestere minunata. Incet incet intram in frumosul val doi al problemei, chestia e ca de data asta guvernul britanic este cacarisit de tot in pantaloni pe motiv de economie asa ca alt lockdown nu cred ca mai pupam in viata asta.

  Cand au vazut astia ca nu mai cumpara prostii chilotzi din magazinele alea fizice, nu mai mananca la pub si nu mai pleaca lumea in vacante mega scumpe prin agentii unde platesti de trei ori pretul... si cum asta e toata economia aia care a pierdut practic (ca restul a mers si in lockdown si o sa tot mearga)... s-au cam taiat asa ca maioneza aia facuta pe vremea lu' Ceasca cu uleiul ala prin care nu se vedea soarele. Ca englezu' daca nu mai are pub sau chiloti iese cu furca la duamna regina si atunci le e cam fricutza. E, asa ca acum se inchide pe bucatele. Si oricum lumea ba respecta ba nu respecta regula iar eu una incep sa ma dau batuta, imi vine sa o zic pe aia cu hai dracu' sa il facem toti si vedem care scapa, o coliva mai mare asa... plm... ca aceasta viata noua pe care doar unii din noi o imbratisam mie nu-mi convine :)))))

  Una peste alta ne amuzam ca ce am putea sa mai facem noi astia care suntem expusi acolo la birou-receptie la tonele de oameni d-astia care nu inteleg una limba si a doua regula. Asa cu o durere la pula vin cu masca sub barbie de n-ai vazut asa ceva. Insa noi intre noi, radem. Radem, facem misto si incercam sa nu o luam razna, sincera sa fiu. Intr-o zi mi-am dat seama ca ma dadeam cu dezinfectant pe maini dupa ce vorbisem cu un om. Vorbisem doar. Nu-mi daduse nici o hartie, nu atinsesem nimic, nu ma ridicasem de pe scaun. A plecat omu' si io pac cu alcoala pe labute. Atunci am realizat ca incep sa risc mai mult nebuneala decat covidu, pe bune acu'! :)))))

  Ma emotioneaza destul de mult ca am niste colegi care dupa ce in prima instanta nu intelegeau ca ma pun in pericol, dupa un mail mai organizat asa, au inteles ca eu sunt una si ei 15 si ca eu sunt acolo la borcanel cu ei toti si cu sute de studenti toti... la mine in bot cum ar veni. Si toti sunt foarte atenti sa nu imi deranjeze spatiul, acum colegiul a zis ca trebuie sa purtam masca sau vizor in spatiile publice si na, receptia mea e spatiu cat de poate de public asa ca au toti grija de mine cum ar veni. 

  Iar saptamana asta am avut parte de o chestie asa de amuzanta incat o sa o las aici notata. Unul dintre colegii mei, profesor, mi-a adus un "cadou" facut de el. A venit asa protocolar si mi-a inmanat doua chestii plastifiate si a zis uite, am facut astea pentru tine dar pentru ca sefa mea a zis ca aoleu s-ar putea sa te superi, eu ti le dau asa ca vroiam sa le pun aici pe cutia de plastic in care, mai nou, stai. Mama si iau alea si vad steagul Romaniei iar apoi citesc cel mai amuzant text posibil :))))) Am ras cu lacrimi apoi i-am pus sa imi faca poze si incercam sa ranjesc ca un animal dar nu reuseam pentru ca radeam cu lacrimi, deci a iesit cevaaaaa de pomina! Le-am pus imediat pe geam si apoi am ras cu toata lumea care trecea pe langa, multi dintre ei stiau ce facuse omul, altii nu, a fost o zi ge-ni-a-la! :))))))

Deci...


Fiara :)))))

   M-a uimit faptul ca sefa profilor, care e din Georgia a zis ca ea s-ar supara. Apoi m-a mai uimit o prietena care e din Romania si ea a zis ca s-ar fi suparat in prima faza. Si ma gandeam asa la ex-comunistii astia ca nu stiu, parca multi dintre ei nu si-au extras tot batzul din cur cum trebuie in viata asta. De la o vreme tot dau peste lume care nu mai stie sa rada si nu stiu cum se face ca-s de prin partile alea ale planetei :) Mie una mi s-a parut cea mai misto chestie ever, am pastrat afisele si intentionez sa le inramez sa le pun acasa, deocamdata sunt la birou. 

  Andy m-a descris absolut perfect, suntem foarte prieteni noi asa si radem mereu cu glume "nepermise" de tot si de toate dar omul tot s-a speriat cand a auzit-o pe doamna aia cum ca eu s-ar putea sa ma supar. El vroia sa ma astepte dimineata cu ele puse pe geam iar aia ar fi fost chiar o chestie absolut totala, cred ca ma pravaleam pe jos direct! :))))

  Asa, ce vroiam sa zic e sa nu uitati sa radeti de tot, toate, in orice moment al zilei, anului, pandemiei, parastasului. Dupa cum v-am mai povestit, la mine in familie, cele mai misto paranghelii ieseau la parastasele alea interminabile cand toti adultii se pileau si incepeau sa rada ca prostii din orice, copiii alergau incoerent pe baza de zahar iar popa era primul care se troznea deoarece nu era primul parastas din ziua aia... Cam asa si cu noi acum, trebuie sa nu uitam sa radem! Este esential.