Mie imi place comunicarea. Imi plac mult oamenii care au ei o parere. Despre ceva. Tu le zici ceva, si ei incep propozitia cu "da, pai cam asa e" dupa care urmeaza "da' tu de fapt esti un idiot, si stai sa iti zic eu ce trebuie sa crezi" Jap-jap...nu cu cuvintele astea, ca ar fi prea simplu. Incep sa peroreze condescendent despre subiectul in cauza, spunandu-ti din doua in doua cuvinte ca ce crezi sau faci tu e gresit si ca tu ar trebui sa crezi sau sa faci altceva.
Ok, pana aici nimic nou. Toti putem avea alta parere. Da' de ce mama naibii nu incepi cu "eu nu sunt deacord"? Aia nu pricep. De ce nu spui INTAI asta, si apoi de ce tu nu ai fi deacord cu x lucru? De ce incepi intai cu ceva care se vrea a fi pozitiv gen "daaa, si eu ma gandeam la asta dar....jap-jap". De cele mai multe ori condescendentii sunt asa de ocupati cu propria lor gandire pe care ei o considera mirifica, incat nici nu aud de fapt ce ai tu de zis. Le zici "imi e rau azi" si ei zic "SI MIE, iar mie mi-a fost odata si mai rau, iar tie iti e rau pentru ca oricum tu esti un idiot"...si tu incerci cu jumate de gura sa te scuzi si ca iti e rau si ca esti un idiot ca iti e rau...si persoana face "da' las' ca stiu eu ca oricum iti e rau din vina ta"...jap-jap...
Imi mai plac mult oamenii care nu sunt deacord cu tine AZI si iti comunica asta peste doua saptamani, peste o luna, doua, sapte. Brusc. In mijlocul unei discutii despre fierberea bobului de fasole se aude brusc...jap-jap....pentru ca ai zis si ai facut si ai dres...Si tu ramai blocat. In noua cazuri din zece nici nu ai vreo amintire clara despre lucrul x la care se refera. Si stai si incasezi jap-jap...si incerci sa iti aduci aminte cand, ce, cum, cu cine, de ce ai facut, dres, zis...Moment in care evident e mult prea tarziu sa incerci sa mai afli de ce tu esti un idiot iar persoana in cauza e o minune a planetei. O revelatie a omenirii in materie de umanitate, gandire, stiinta, dragoste de aproape....ce mai, se caca aur!
Si de obicei iti vine sa razi. Dar nu poti sa razi, pentru ca se aude prea tare sunetul de jap-jap...si stai si te intrebi ca prostul...oare omul asta e de-adevaratelea? Oare el exista sau e o plasmuire a imaginatiei mele bolnave? Oare el se aude pe sine? N-are cum, zgomotul de jap-jap e prea mare.
Si normal, inzapezitii sunt niste betivi. Si probabil niste curve, da' nu puteau aia sa ne zica la teveu ca nu da bine.