Lungaaaa, lungaaaaa... si nu doar eu am resimtit-o asa, toti colegii de la scoala s-au uluit despre cum a trecut saptamana asta. Vacanta de vara in tara asta e cretin de scurta. 6-7 saptamani si te intorci la scoala. Nu e suficient, e clar asta. Nici pentru oamenii care lucreaza in sistem iar aici muncesc in mod real si in vacanta, nici pentru copii, pe care ii vezi ca parca le-ar mai fi prins bine macar 2 saptamani in plus. Dar ne-am bucurat cu totii sa ne revedem, a fost o atmosfera uluitoare pentru mine, toata lumea vesela, zambitoare, toata lumea intreband sau povestind despre vacanta si ce au facut in ea. Oameni carora le iesi in cale si ii vezi cum li se aprind si ochii intr-un zambet larg si cald. O comunitate, o familie, o echipa.
Au crescut copiii peste vara, asa cum a crescut si Mara. Mult de tot. Cei de anul trecut de la Reception sunt acum anul 1 si vin la mine sa ma ia in brate iar eu ma bucur ca stiu cum ii cheama pe toti. Pe cei de anul asta ma straduiesc sa-i invat insa sunt ataaat de multi, mici si blonzi incat azi dupa ce am intrebat vreo 10 cum ii cheama am constatat ca la final nu puteam asocia decat vreo 2-3 moace cu numele corecte :)))) De obicei pe cei cu par portocaliu-neon care-ti sar in ochi de departe. Dar acum sunt relaxata, stiu ca ii voi invata pe toti pe nume si o sa stiu multe despre fiecare in parte pana la finalul anului scolar. Ii si inteleg de o mie de ori mai bine decat o faceam anul trecut in octombrie cand am inceput si nu pricepeam ce-mi zice nici un copil, acum nu mai am dileme iar cand am eu oricum are toata lumea pentru ca au 4 ani si nu vorbesc cu toate literele din dotare :))))
Saptamana asta a fost extrem de cald aici. Infiorator. Cica cele mai mari temperaturi de septembrie din ultimii 65 de ani. Mari asa nu erau daca e sa le luam cifric... insa adunat cu umiditatea excesiva, ce sa mai, m-au pus la pamant. Ieri cand sa plec de la scoala m-a luat ameteala rau si a trebuit sa ma sprijin de un perete. Nu putusem sa dorm de cald cateva nopti, plus soarele in cap... iaca pozna! Doamnele de la secretariat au sarit ca arse, mi-au adus compresa rece, apa, ventilator... nu m-au lasat sa plec pana nu m-au vazut ca nu mai bat spre visiniu.
Marti, chiar de ziua mea, am inceput un nou job dupa amiaza la afterschoolul din scoala. Trei ore stam cu ei iar eu le fac asa zisa "cina" pe care ei o iau la ora 5 la scoala. Am avut emotii pentru ca, din nou, nimeni nu mi-a explicat nimic. Tina, colega pe care o inlocuiesc, mi-a zis trei lulele inainte sa plece sa se opereze la sold... asa cum mi-a zis trei lulele si acum un an cand am inceput in scoala :))) "Aaaa, faci de mancare, o sa fie bine, o sa te descurci, tu oricum esti desteapta"... oi fi nene, da' daca nu stiu unde tineti cutitele tot degeaba!
Cutitele le-am gasit. Nici unul nu taia. As in deloc. A doua zi m-am dus cu ascutitorul meu in geanta! Asta e bucataria din cancelarie cum ar veni. Cancelaria e utilata cu o bucatarie mare si functionala, pentru activitatile din scoala si pentru profesori. Iar aici se face aceasta cina si micul dejun pentru cei care platesc pentru serviciul asta. Bucataria e utilata insa fiind asa, a nimanui, nimeni nu face nimic pe acolo... gen curatenie. In prima zi am frecat de mi-a venit rau, era sa nu mai apuc sa fac de mancare ca tot frecam de sila. Doamnele astea englezesti nu prea stiu ele cum se foloseste o bucatarie. Ele stiu sa umble doar cu microundele.
Femei in toata firea (spre si peste 50 de ani) mi-au aratat plita cu inductie, cuptorul si masina de spalat vase spunandu-mi ca "nu stim prea bine cum merg astea"... asa ca am fost nevoita sa aflu singura. Sa spunem doar ca nu imi voi lua plita electrica sau cu inductie niciodata, asa monument de prostie mai rar, m-am tot enervat si in concediu cu plitele lor electrice, nu poti face mancare corecta la plita electrica. Cuptorul e ok. La masina de spalat vase a trebuit sa le spun eu ca ar merge pus si niste detergent in ea ca ele dadeau doar de buton :))))
Deci marti si miercuri cate 3 ore in picioare intr-o caldura infernala cu vreo 15-20 de pitici care racneau si alergau... ca na, nu ai ce sa le mai zici saracii, sunt dupa scoala, le-a ajuns... Mara a stat cu mine, in prima zi i-a placut dar in a doua era deja tampita de oboseala inca de pe la 5. La 6 cand sa plecam m-a intrebat soptit daca mai venim si maine si i-am zis ca nu, sunt doar 2 zile pe saptamana... si-am vazut-o cum rasufla usurata din toti rarunchii. Prea mult, mult prea mult pentru un copil sa stea la scoala de la 8 jumate la 6. Si in caldura. Si incaltat si imbracat. I-am adus aminte ca trebuie sa fie tare fericita ca ea a avut-o pe mama ei langa ea o viata si ca n-a trebuit sa stea la "after" niciodata... ii aduc aminte de asta de cate ori pot, ca sa inteleaga diferenta. Cred ca acum i-a fost nitel mai clar :))))
De mancat li se dau prostioare. Pui stil "kentuky" congelat si alte asemenea. Refuza sa manance rosii iar castravetii... mai rarutz. Nu li se pune sare in mancare, chestie pe care mi-a zis-o Mara cand a mancat la cantina si pe care acum doamna mi-a confirmat-o... i-am zis ca acum inteleg de ce copiii refuza mancarea, mi-a zis ca asa e regula. Mna, oamenii incearca sa o dea pe sanatoase da' o dau fix in gard. Paste fierte fara sare sa mancati voi, mah! Nooo, da' lasa ca le reglam din sosul din borcan. Ca doar n-o sa stim sa facem un sos de rosii cu ceva mirodenii in el! Las' ca i-am pus eu niste oregano adus de acasa de s-au lins aia micii pe dejte si-au mai cerut o portie... de sos! De unde pana acum mancau pastele goale...
Pe 14 s-a implinit un an de cand Mara a mers la scoala aici. Azi e alt om. A asteptat cu mare bucurie inceperea scolii iar in primele zile mi-a zis "maaaami, ce fericire e la scoalaaaa". Li se dau acum tot felul de teste pentru evaluarea initiala si mi s-a spus ca se descurca foarte bine. Ba chiar o asistenta mi-a zis ca se pricepe foarte bine la matematica, eu n-am de unde sa stiu pentru ca nu stiu ce fac ei acolo si asa mi se si pare ca trebuie sa fie. Profesoara imi zice ca se descurca minunat la scris, aia stiu ca scrie si acasa si in romana si in engleza, citeste, ii place mult asta. Toata lumea o iubeste la scoala iar ea incepe sa creada asta. Multa vreme nu i-a crezut. O inteleg.
Scoala i-a asteptat cu teren proaspat re-asfaltat, cu renovari diverse, cu lucruri noi, cu multe chestii in plus. Vor avea si "forest school", afara in padurice, o sa faca o multime de activitati noi si ultra-incantatoare pentru ei. Azi au fost in excursie la un muzeu-oras din epoca victoriana. De cand a intrat pe usa nu mai tace, mi-a indoit urechile despre cat de misto era acolo si despre toate chestiile aflate. Ma bucur. Ma bucur de ea si pentru ea in fiecare zi. Asta mi-am dorit pentru ea atat de mult... sa fie fericita la scoala.
Fetele spre scoala
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu