La scoala. Episodul 1.

  Am trecut si pragul cel mare. Ala al scolii pe care am ales-o in luna iunie dupa ce am stat 12 ore pe internet cautand scoli din orasul unde presupuneam ca ne mutam. Casa pe care ne-am inchiriat-o a fost aleasa dupa ce am ales scoala asta. Care mi-a sunat mie bine dintr-o suma de scoli pe care cei de la Primaria Portsmouth mi le-au dat atunci ca avand inca locuri disponibile pentru anul corespunzator varstei Marei. 

  Clasa a patra. Dap, tocmai ce am intrat in clasa a patra. Poate pentru parintii romani asta suna oribil, sa faca copilul clasa 1 si apoi sa treaca intr-a 4a direct. Pentru ca na, in clasa 1 in Romania faci ecuatii de gradul trei si intr-a patra probabil fizica moleculara si neurochirurgie deci e complicat. Aici nu te intreaba nimeni ce clasa ai facut tu la tine la tzara acolo la Romanica. Ii doare fix in curul lor englezesc de scoala ta si clasele tale. Poti sa le ai pe toate, daca ai 8 ani jumate, aici intri in anul 4 si gata. 

  Ni s-a spus de la Primarie ca vom primi o scrisoare dupa inceperea anului scolar. Care a inceput pe 3 septembrie. Pentru ca aplicatia noastra a fost facuta dupa incheierea perioadei de aplicatii asta e procedura. Pe 5 septembrie a sosit scrisoarea in care ni se spunea ca da, am primit loc la scoala la care cerusem. In Anglia aplici in functie de domiciliu, exista o "catchment area" adica o zona de care apartine casa ta. Si pui intre 3 si 6 scoli pe care le preferi in ordinea preferintei pe aplicatie. Daca au loc te trimit acolo, daca nu incearca sa te trimita cat mai aproape de casa. Pentru ca am luat casa in zona acestei scoli si scoala avea locuri, ni s-a aprobat.

  Chestie care m-a bucurat mult pentru ca o studiasem si-mi placuse mult. In special felul in care o descria directoarea ca fiind o scoala prietenoasa cu elevii, abordarea fiind una catre Montessori. In Anglia nu exista scoli de stat care sa practice metoda asta dar exista unii directori care isi organizeaza scoala dupa niste principii asemanatoare, principii care i s-ar potrivi Marei mult mai bine decat abordarea clasica. 

  Ieri am plecat spre scoala sa vedem ce avem de facut. Eram amandoua foarte speriate. Incredibil de mare stres. Doamna Puie a aparut in discutie de multe ori. La fel si alte lucruri care i-au displacut profund Marei la scoala romaneasca. Care au chinuit-o pana in fundul sufletului ei de om mic. Ea ca ea dar eu ma mir ca n-am vomitat pe drum. Mi se inmuiasera picioarele si vedeam stele verzi... Mi-am dat seama, in soarele si linistea aia... ca doamna Puie si intregul sistem de invatamant romanesc profund comunist au distrus o bucata din mama din mine, bucata pe care nu cred ca o va mai putea repara cineva vreodata. Nu mai am incredere in nimeni. Si ea era draguta la inceput. Si ea vorbea frumos. Si mi-a terorizat copilul intr-un stil infiorator. Nu cred ca o sa mai am vreodata incredere deplina in vreun strain cu care o las. Asta simt in momentul asta, sper ca timpul ma va mai repara. 

  Cam cu obida asta in carca m-am dus catre scoala ieri. Cu spaima de "aoleu, e a 3a oara cand o luam de la capat, acum ce-o mai iesi?"... si cu groaza ca daca iese prost cumva asta anuleaza tot scopul acestei relocari. Mizele sunt si mai mari acum. Acum trebuie sa fie bine ca de aia am venit de acolo aici. Ajunse la scoala, o usa electrica automata s-a deschis linistit in fata noastra dupa ce o doamna care ne vazuse ca ne apropiem a apasat pe un buton. 

  La intrare e receptia ca nu pot sa ii zic secretariat. Doamnele nu stau la cafea si tigari inchise intr-un birou ci sunt asa la liber, sa le poti vedea si discuta cu ele. Stiau ca venim, stiau si cum o cheama pe Mara fara sa le zic eu. De nu se stie unde a aparut si directoarea. urma sa ma prind mai tarziu ca ea e. N-ai fi zis ca e director de scoala. Imediat ce a auzit de unde suntem ne-a zis ca mai au doua fetite romance in scoala, un pic mai mari decat Mara si ca ar fi bine ca Mara sa inceapa lunea viitoare cand se intorc ele din excursia in care sunt plecate.

  Oau, cum adica, nu se agita nimeni ca "pierde materie" sau alte d-astea? Mnu, se pare ca fericirea si bunastarea copilului sunt mai importante. Mi-au dat un snop de acte de completat, mi-au explicat una-alta, ne-au chemat azi sa ne prezinte scoala si profesoara si m-au asigurat ca totul va fi minunat si ca nu va fi nici o problema. Si-am plecat. Pe trei carari. Cum? Adica asa? Simplu si cu oameni care zambesc? 

  Mara era foarte incantata si plina de ciuda ca nu i-au aratat pe loc tot ce vroia ea sa stie :))) Abia a reusit sa adoarma aseara de curiozitate. Azi ne-am dus la vizita. "Mami, ce dragute sunt doamnele astea" s-a auzit de multe ori pe ziua de azi la mine in urechi. Doamna secretara ne-a dus in toate cotloanele scolii. Si la Mara in clasa unde invatatoarea este tanara si foarte draguta. Incredibil de draguta. Mi-au zis ca vor aduce un asistent vorbitor de romana pentru Mara si ca totul va fi ok. 

  I-am salutat pe copii, le-am prezentant-o pe Mara si le-am spus ca ea nu stie engleza dar ca sper ca cu ajutorul lor va invata foarte repede. Au strigat toti in cor "Hiii, Maraaaaa" dupa care cativa au spus ca sigur, o vor ajuta ei sa invete si ca uite ce draguta e. Copiii stateau la masute cate 2-3, clasa era foarte frumoasa iar intr-un colt era un baldachin mare de tot cu perne si paturi pe care scria "Coltul pentru Citit"... ne-a spus doamna ca acolo citesc povesti impreuna. Ne-au aratat biblioteca plina cu carti si calculatoare, curtea enorma plina de copaci, locul de joaca super amenajat si chiar si...puii, iepurii si porcusorii de Guineea pe care ii au si pe care ii ingrijesc copiii. 

  Mara m-a intrebat cum de copiii nu "faceau lectii". Adica erau la scoala dar nu erau cocosati fiecare asupra unui caiet in pozitia ghiocel-smirna si nici cu mainile la spate, aveau niste fise pe mese dar totul era calm si relaxat. A plecat de acolo ultra incantata cand a vazut ca toti copiii i-au strigat la revedere si i-au facut cu mana. Pentru ca asa sunt englezii peste tot unde am fost pana acum. Bucurosi sa te vada, politicosi, zambitori, amabili. 

  Uniforma scolii este una cam ca in toata Anglia. In partea de jos ai la alegere fusta, sarafan sau pantalon gri inchis. Pantofi negri inchisi in fata pentru siguranta degetelor de la picioare. In sus, tricou alb si pe deasupra daca ti-e frig cardigan (plovar) rosu. Pentru ora de sport care se tine ZILNIC, tricou polo rosu, pantaloni scurti si tenisi sau adidasi. Nu te obliga sa cumperi nimic de la ei desi au si ei in scoala dar sunt mai scumpe decat la magazine (au logo pe ele). Aici uniformele se gasesc la alimentara cum ar veni. 2 tricouri albe suta la suta bumbac costa 2.5 lire la Tesco. Nu stiu celelalte cat sunt pentru ca eu am luat de la un second cu 50 de pence cateva chestii si o sa mai iau de la Tesco restul. O sa ii iau pantofi de scoala si de sport ca nu mai avem. Pana acum o avem asa:

cu mare incantare

  Nimeni n-a strambat din nas la auzul cuvantului "Romania", ba din contra, doamnele ni le-au descris pe cele doua fetite romance cu vorbe la superlativ. Si ne-au povestit despre ele ca au invatat foarte repede totul si ca sunt minunate. Ba mai mult, atunci cand au zis ca o sa cheme un teacher assistent vorbitor de romana si ca spera ca Primaria sa aibe unul... le-am zis ca ma ofer eu daca nu au. Si au fost extrem de incantati (pentru ca cererea e din ce in ce mai mare si oameni probabil prea putini pentru numarul de scoli) iar directoarea m-a asigurat ca imi va oferi mie acest job daca nu primesc de la Primarie. 

   La cererea Marei am primit meniul pentru masa de pranz. Programul este de la ora 9 (cu sosire la 9 fara 20) pentru ca da, se poate si asa... pana la ora 15.15. Cu o jumatate de ora pentru masa de pranz pe care o poti lua de la ei sau aduce de acasa. Meniul ma interesa foarte tare pentru ca eu am o problema cu ceea ce mananca copilul. Cu bucurie am constatat ca meniul e foarte ok. Cuvintele "organic, bio si free range" apar peste tot. Carnea e din aia fara antibiotice sau hormoni (free range), la fel si ouale. Iaurturile si fructele sunt bio si le poti cere in loc de desertul pe care il ofera. Pranzul e o carne cu multe legume pe langa. O data sau de doua ori pe saptamana peste, somon sau cod. Apa la discretie. Bar cu 6 salate la discretie. Carne de curcan, vita, pui free range, porc crescut in aer liber, vanat si peste. Poti alege daca si cand mananca copilul de la ei si cand de la tine, nu e nici o problema. 

  E, pai atunci chiar mi-a venit sa plang. La fel si cand mi-au spus ca nu trebuie sa cumpar nimic pentru copil (in afara de uniforma), nici macar penar. Ca ei au totul acolo, de la pix la carti. Cum bre? Ca mie din greseala tocmai ce mi-au trimis oamenii aia de la scoala de anul trecut lista cu rechizite pentru clasa a doua si fara fo' doo milioane nu scapam! Cum adica? Pfff, oameni seriosi sunteti voi? Nici macar nu m-au intrebat ce functie am eu sau sotul si la ce firma, cum ma intrebau in Romania in vederea diverselor spagi necesare... Ce dracu' ma... chiar asa sa nu va intereseze cine-s eu si sa-mi dati toate alea voi de la scoala? 

  Si te pomenesti ca nici cu plic cu bani n-o sa umblam de Craciun!