marți, 24 septembrie 2019

40, zece zile mai tarziu

  Am facut 40 de ani si stiu sigur cand s-a intaplat asta. Adica pentru mine viata a trecut destul de greu, de incet, de infiorator de lenes si fara sens. Intai pana am avut-o pe Mara. Apoi pana cand am venit aici. Ultimii patru ani au trecut asa cum se zice in vorba aia cu timpul zboara cand te distrezi. Anul asta m-am cam distrat dar a si fost absolut cel mai lung din viata mea. 

  E putin cam mult sa emigrezi, sa schimbi trei joburi in trei ani jumate, sa iei casa, sa vezi de copil si de omu' din dotare, sa inveti tot ce ai de invatat si sa suporti si psoriazisul pe deasupra. Putin cam mult. M-am resimtit la intoarcerea din vacanta pentru ca am tras si o alergie peste ranile de psoriazis, nu stiu de ce si de unde, cert e ca si azi inca am zile in care imi apar bube pe mine. 

  Dincolo de asta, ce mi-a adus maturizarea asta babistica? Mai nimic. Eu m-am nascut baba comentatoare deci azi sunt asa cum am fost mereu. Doar ca mult mai rapusa de diverse boli. Faptul ca s-a terminat procesul de cumparare a casei care a durat 3 luni si jumatate dar de fapt cu tot cu cautari de casa, 9 luni... ma face extrem de fericita. Da, stiu ca am invatat multe si din chestia asta dar sincer as fi preferat sa nu trebuiasca sa o fac. Am obosit. Rau. 

  Si in foarte putin timp va trebui sa strang din nou o casa intreaga si sa le mut astora doi chilotzii si toate cele, Si sa stiu eu care chilotz e in care cutie. Am noroc ca Mara e mai mare acum si o sa ii pun ei in carca si in memorie multe chestii pentru ca eu ma simt sfarsita. La job am fost asteptata cu aplauze, se pare ca tot eu tre' sa ii tin in carca si sa ii organizez pe toti si acolo. Mi-a picat un departament in spinare si nu stiu cand s-a intamplat asta pentru ca mai ieri ma luptam cu Emasu. :))))

  Sa respiram, deci, si sa ne bucuram de urmatoarea perioada. Aia a mutarii. In ultima mea casa din viata asta. Din asta or sa ma mai extraga doar cu picioarele inainte! Pana una alta, incerc sa ma tin pe linia de plutire si atat. V-am mai zis ca am obosit? 

  Hai ca va las una vesela, de cand am iesit in oras de ziua mea: 







12 comentarii :

  1. La Multz Ani doamna!!! Si dupa cum mi-a prezis soacra-mea mie, cica dupa ce treci de 40 incepe sa te doara pe unde nu te gandesti, eu ma incapatanez sa nu cred, dar e adevarat, te mai trezesti uneori si te doare prin toate colturile :P Dar e super misto oricum! (mai ales dupa ce-ti trece oboseala). Si dupa ce termini de sortat chilotzii familiei o sa vezi ca ai sa renasti, e greu ca naiba stresul de mutare, noi am facut-o de cateva ori si de fiecare data m-am jurat ca nu mai fac asa ceva... la ultima cred ca am pierdut 10 ani din viata de stres... Sa ai parte doar de bucurii si sa ne auzim in continuare cu bine! Pupam!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma, pe mine ma dor de la 30 deci am trecut de mult de stadiul ala :) Gata, asta e ultima, noi nu am avut casa noastra pana acum, acum o sa o avem si cu asta basta! Ma mai muta doar cu pompele funebre din ea! Sau cu uraganu'! Care o fi prima :)

      Ștergere
  2. Se zice ca dupa 35 de ani daca te trezesti dimineata si nu te doare nimic, inseamna ca ai murit :). La multi ani cu bucurii!

    RăspundețiȘtergere
  3. La multi ani si sanatate si sa va rămînă hainele in acelasi dulap si dulapul in aceiasi casă. Noi am plecat in 1990 fără nici un ban in G fiind prin bunici de origine germană. Am stat prin cămine si diferite locuințe mici si putin confortabile. Ne-am mutat tot atit de des, imbunaratind un pic condutiile. Am rămas în același oraș. Am si divorțat cîndva. Tot la 40 ani, acum 15 ani mi-am cumpărat un apartament, la care voi plati pînă la pensie. Mă felicit in fiecare zi pentru asta. Chiriile cresc, prețul locuințelor la fel. Traiesc numai din salariul curent, nu este ușor. Mult succes va admir voința, munca si familia. Livia din Stuttgart

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si noi tot pana la pensie vom plati. Daca nu cumva vine moartea inainte :))) E mai bine sa platesti pentru tine decat altuia, asa ca suntem fericiti ca putem face asta. Multumim, Livia!

      Ștergere
  4. La multi ani!!! Happy 40! (care e noul 20, doar ca mai bine din anumite pct de vedere).

    Felicitari pt casa <3

    RăspundețiȘtergere
  5. La mulți ani, Alexandra! Sa fie cu sanatate pentru tine si cei dragi tie!
    Iti sade tare bine cu parul roscat, Mara a crescut mult, Marius pare neschimbat.
    Sa va mearga din plin in noua casa, va imbratisez, Albuletzi dragi.

    Carmen

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc! De obicei vara ma fac irlandeza :) Mara a crescut enorm si da, Marius nu se prea schimba :)

      Ștergere
  6. La multi ani, Alexandra! Sa stapaniti sanatosi casa si sa va bucureati de ea.
    Cristina

    RăspundețiȘtergere