sâmbătă, 18 august 2018

Sardinia. Partea doi. Haleala. Cazarea.

  Ma tot gandesc ce sa mai scriu si in ce ordine si fac cum fac da' tot mancarea imi vine in cap :))) Pentru ca da, Sardinia e o experienta aparte cand vine vorba de d-astea. Cum a zis nea' Bourdain, e ca un fel de Italia numa' ca mult mai buna. Experienta de ne-ratat acolo (ca si prin Italia continentala dealtfel) este "agriturismo" adica fermele cu pensiune (a dracu' de scumpa cazarea pe la ei) care ofera si masa. Masa este un meniu fix cu multe feluri de mancare tipic sardiniene. Pentru ca terenul e muntos predominanta este carnea. Orice masa incepe cu uscaturi din carne si o gramada de aperitive: anghinare murata, fasole fava murata, niste varza care fusese intai calita si apoi murata (foaaaarte misto, nu mi-ar fi dat prin cap ever, o sa incerc si eu!), rosii uscate la soare, masline, branzeturi de mai multe feluri. Si paine, in special pane carasau, o lipie incredibil de subtire coapta la jar. Este o specialitate sardiniana care daca este facuta cum trebuie tine si un an fara sa se strice. Lipia se umfla in cuptor apoi cele doua straturi sunt despatite si coapte din nou. Grau dur si apa. Merge cu branza.

Aperitive la agriturismo

   Si au astia feluri de branza de nu-ti vine sa crezi. De la mucegaituri de prin pesteri pana la pecorino si ricotta, de toate. Cascavaluri simple sau afumate, parmezan mai mult sau mai putin maturat, ce sa mai, eu una am venit cu o geanta de branzeturi inapoi. 

                                              Bagajul meu
  
  Eu ador mortadella iar Sardinia e... plina! Absolut plina de mortadella ieftina si extraordinar de buna. In galantarele magazinelor vezi cate o roata enorma care iti face cu ochiul intr-un mare fel. Descoperirea extraordinara a fost o ricotta presata si sarata. Solida, o poti taia cu cutitul, extrem de gustoasa si fina. O minunatie. Asa, mai departe, ne-au adus trei feluri de paste. O chestie foarte ciudata dar foarte buna, ca un soi de lasagna care avea tot felul de carnuri si branzeturi printre foi, niste ravioli cu ricotta si pastele lor traditionale cu sos de carne. Bune de tot!


  Dupa care si-au batut joc de noi, efectiv! Adica dupa toate cele de mai sus s-au prezentat si cu porcul. Porc de lapte facut la jar, cu sorici crocant-beton si carnita d-aia de zboara de pe oase. Nenorocire, va spun. Si o tocana tot de porc si nitica salata asta asa ca sa nu zici ca nu ti-a dat si cu verde... 



  Cand eram aproape sa murim au venit cu desertul. Seadas. Sunt ca niste paste mai mari din grau dur, umplute cu pecorino si lamaie si prajite apoi date cu miere. Ceva asa de bun n-am mancat ever iar eu nu-s fan dulciuri. Incredibil de bune. 


  La final ne-au intrebat daca dorim cafea, limoncello, grappa sau mirto (lichior de mirt). Nu mai puteam nici sa clipim de cat de indopati eram, oamenii  iti ofera mancare asa cum o fac mamaile italiene: ia pana mori! Daca n-ai murit nu te ridici de la masa. A fost foarte misto, pretul este fix per persoana si este la toti la fel din cate am vazut eu: 30 de euro pentru un adult si 12 euro pentru un copil. Deci o masa cu doua feluri de vin, apa minerala si plata toate la discretie, plus toata mancarea de mai sus. Din care n-am mancat probabil nici jumate, atat de mult ne-au dat. Deci e de mers cu foamea ascutita, pregatit de razboi. Important: trebuie sa cercetezi bine de tot inainte sa alegi, recenziile de pe Google ajuta mult.

  Si aici ajungem la partea cu tzepele. Italienii sunt hotzi si tepari de soiul lor insa sardinienii sunt un soi aparte. Sunt mai jmecheri si mai obraznici decat italianul de rand :))) Serviciile sunt de multe ori foarte proaste si multi sunt pusi pe capatuiala in special vara cand acolo merg milioane de turisti din toata lumea. Am vazut recenzii de agriturisme d-astea de prin preajma care m-au facut sa mi se ridice parul pe ceafa, adica poti lua lejer o teapa de 70 de euro la o adica. Ceea ce e naspa. Astia la care am fost noi se afla langa Badesi si au fost extraordinari de la servicii pana la priveliste, mancare si curatenie. Absolut impecabil. 

  La restaurante e la fel. Poti sa ai norocul sa ai o gazda care iti zice sa te duci undeva si e misto, cum l-am avut noi pe Josef, muzicianul austriac la care am locuit. Tipul ne-a zis sa mergem sus de tot pe munte la Cross Country, restaurantul scolii de parapantisti, o locatie fantastica de unde se vede toata marea. Au mancare buna, putine chestii de ales, calamari, friptura si multe soiuri de pizza. Dar poti sa dai si peste locuri unde e o tzeapa totala, si o lipsa de servicii majora. Am intrat la cel de langa Grota lui Neptun sa luam o felie de pizza si o bere. Zece minute  mai tarziu chelnerul inca se uita in telefon fara sa ne aduca nimic. Am plecat. In aceeasi zi am mai intrat la unii seara sa mancam. Lista de preturi era cu niste cifre tampit de mari iar faptul ca pe multe aratau steluta care spune ca produsul poate fi congelat... ca sa nu mai zic de "spaghetti alla bologneze" care nu exista decat in capul unora care nu stiu ce e aia mancare italieneasca..."Tourist traps" le zice iar eu nu iau tzeapa la modul asta :) Ne-am ridicat si am plecat, Mara era total uluita ca "maaaami de doua ori intr-o zi n-ai vrut!" :)))) Pai mai mami, dau o carca de bani sa mananc calamaru' congelat pe insula? Sau sa nu imi aduca ala o bere de la 2 metri departare? Nope! Hai sus la Cross ca acolo barem stiu ca e bun. 

Restaurantul

Ze priveliste

Calamaroiu'

  Portia de calamar e circa 15 euro pe unde am fost noi, pe plaja la San Pietro primesti meniu de 15 euro: calamar sau friptura cu cartofi si o bere sau un suc. Pe plaja nu am platit coperto care de obicei te rupe pentru ca e 2 euro de persoana. Deci cam orice masa la carciuma pleaca de la 6 euro in cazul nostru. Berea sus pe munte era 3.5 dar in locatiile turistice 5 euro sau mai mult. Carafa de vin de un litru sus pe munte 12 euro, jos la harmalaie 18 sau mai mult. Sunt diferente mari de pret, cu cat e mai departe de balamuc e mai ieftin. Logic. Pizza porneste de la 3-4 euro aia chioara pana la 10 in locatii de fitze. Pretul cel mai des intalnit e de 7 euro pentru o pizza maricica cu diverse.

  Langa cazare acolo la mama naibii am avut o pizzerie din asta de familie. Cu cuptor cu lemne si cu mamaile care invarteau aluatul in timp ce capul familiei le cocea. Absolut mi-nu-na-ta, cea mai buna pizza ever, puteai sa ii si suni si sa te duci sa o ridici, dragul de Josef a facut asta in seara in care am ajuns pentru ca avionul a intarziat si am ajuns dincolo de ora de inchidere a magazinelor fara nimic de mancare la noi. 

  Si aici ajungem la magazine. Care lucreaza putin spre deloc cu pauze multe si dese, ca deh, siesta e mai buna ca munca. Deci orice magazin inchide seara la 8 si majoritatea duminica nu deschid, ai belit-o daca ajungi la cazare prea tarziu si esti departe de carciumi si nu stii unde naiba sa te duci. E bine sa ai ceva la tine pentru cazuri d-astea. La pranz, mai toate inchid pentru niste ore multe din cauza de siesta si caldura. Nu stiu daca iarna fac la fel da' la cata lene am vazut pe sardinieni nu m-as mira sa fie asa si iarna. Pam era singurul care nu inchidea la pranz si are si preturi foarte bune, am luat de acolo de toate. Mai exista Euro Spin, o alta retea a lor, ala era cam jegos si dubios. Sunt si altele prin zonele turistice, aia au preturi binisor mai mari decat astea de retea. E si un Lidl undeva pe langa Olbia, or mai fi si altele. Una peste alta mancarea la magazin mie una mi s-a parut chiar ieftina comparata cu Franta ultimilor doi ani in care am fost acolo in sud si nord. Fructele si legumele erau ieftine acum, ferme sunt peste tot, branzeturile ieftine, toate cele erau accesibile. Iar varietatea de legume si fructe si branzeturi si unt si toate cele animale... uriasa. Imi pare rau ca n-am apucat sa gust carnea de cal care se gaseste in galantare. Data viitoare! :)

  Noi am aterizat la Olbia ca acolo am gasit zbor mai ieftin cu Easy Jet (ieftin e o gluma ca zborurile din UK in timpul vacantelor scolare au de trei ori pretul normal). La dus a fost sinistru ca ne-au urcat in avion si ne-au tinut in el o ora jumate pana sa decolam. Aglomeratie cica. La intoarcere iar intarziere dar pe aeroport. Una peste alta mai bun decat Wizz pentru ca ai scaune mai mari si loc mai mult. Eu una cu alte companii nu am mers :) Exista si la Alghero aeroport si cred ca si la Cagliari. Insula e mare asa ca merita sa cauti intai zona pe unde ai vrea sa stai si apoi sa vezi care aeroport e mai aproape. Este absolut necesara o masina de inchiriat, nu am zarit decat un autobuz intr-o saptamana intreaga, nu am vazut sa fie autobuze sau statii cu oameni in ele :) Masina ne-a costat 200 de euro pentru o saptamana de la Dollar care a fost preluata de Hertz si functineaza in biroul lor, nu cautati firma Dollar ca nu e :)))) Benzina cred ca a costat vreo 50 cu totul. Am mers destul de mult in sus si in jos pentru ca am stat departe de plaja si la 80 de km de aeroport. 

  Cum am mai zis, drumurile contin serpentine. Cate trei la metru. Soselele sunt absolut perfecte, zici ca-s facute ieri insa semnalizarea si giratoriile sunt varza. Rar l-am vazut pe Marse injurand asa cu spor, e drept ca el s-a cam invatat de niste ani sa conduca prin tari civilizate asa ca la astia care-s total dezorganizati ne-am tot dus aiurea cu gps-ul in brate. Mai ales ca pe insula si gps-ul se cam rataceste si, vorba lui Marius "ma tot invita asta sa ma duc la omu' ala in curte da' acolo nu e stradaaa" :))) Si cred ca omul ala ar fi avut ceva de comentat la o adica. 

  Sunt foarte obraznici sardinienii, si inca o chestie: nu indreptati aparate foto catre ei. Eu credeam ca e legenda aia cu ca-s toti mafioti si hoti si altele dar oamenii par cam ofuscati cand incerci sa pozezi ceva si li se pare ca pe ei. Un mos care vindea niste zdranganele pe marginea drumului a sarit cu gura la mine incredibil cand am incercat sa ii pozez taraba. M-a spurcat de nu m-am vazut, dupa aia incerca sa ma convinga sa cumpar. I-am zis ca as fi vrut sa cumpar dar ca nu e prea bine cum mi-a vorbit... a inceput iar asa ca am folosit si eu unul dintre cuvintele italienesti pe care le cunosc si anume "stupido!"... a belit ochii cam mari cand a vazut ca o iau din engleza in italiana si ca s-ar putea sa am gura mai mare ca el :)))

  In Sedini in ultima zi faceam poze din masina pe stradute iar aia de la carciuma adunati cand m-au vazut ca indrept aparatul catre ei au sarit ca arsi, deci oamenii sunt niste oieri salbatici pana la urma :) Dar simpatici asa in nebunia lor. 

  Cazarea la Josef a fost minunata, nu am ce sa ii reprosez omului. Casa e veche, oamenii au cumparat-o acum 10 ani cand s-au pensionat si au renovat-o. Si-au cumparat si pamant si inteleg ca au o ferma de ceva nitel mai incolo. El inca canta, are concerte si se plimba intre Austria si Sardinia. Foarte draguti, vorbesc italiana si germana (enorm de multi nemti si austrieci sus pe munte) si el nimereste foarte putina engleza. Eu inteleg italiana destul de bine asa ca ne-am putut conversa minim destul de ok. Apartamentul este la parter, are gradina proprie, o sufragerie enorma cu bucatarie, doua dormitoare si inca o sufragerie cu canapele. Sunt 7 sau 8 locuri de dormit, paturile sunt mari si misto, ne-a placut. In total, in august cu taxe airbnb am dat 600 de lire pentru o saptamana. Taxele au fost cam 100 pentru ca aveau taxa de curatenie mare, casa e enorma si am zis mersi pentru ca de obicei fac eu curat la plecare. 

Sufrageria mica 

Gradina, una din ele ca erau mai multe :)

  Mie imi place enorm sa stau in case vechi, asa cum erau ele, cu aerul ala si cu senzatia de istorie. Asa am stat si in Suedia si in Franta si acum si mi-a placut mult. Casele vechi au o energie aparte iar pe mine una nu ma deranjeaza daca mai e si vopsea scorojita sau gresie ciobita. Mi se pare ca aia da farmecul unei case. Apropo de case, in Sardinia se pot cumpara case vechi cu 15.000-25.000 de euro. Pe bune, nu e gluma. Natalitatea e spre zero iar migratia catre alte locuri uriasa. De aici preturile. 

  Maine va zic despre plaje si locurile pe care le-am vizitat noi, deci va urma :) 


   







2 comentarii :

  1. Mno, daca alalalt comentariu n-a aparut, poate asta o fi mai norocos.. Suna bine calatoria asta si cel mai frumos e sa dai de oameni din astia care te primesc cu drag si te ajuta cu sfaturi. Tepari..cred ca nu e loc in lume sa nu dai de ei. Mai nasol e cand pleci cu capul in nori ca " acolo e lumea altfel". Calatoreala placuta in continuare.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, sunt peste tot dar totusi italienii au un talent aparte :)))

      Ștergere