Cum e viața : Crește

Creste piticuta noastra vazand cu ochii. Se lungeste de la o zi la alta. Se desteapta de la o zi la alta. Anul asta, cel mai lung si mai complicat din viata noastra, i-a adus o deschidere mentala fenomenala. Tuturor ne-a adus, experienta emigrarii nu e una usoara sau simpla. Te intorci pe dos ca o manusa ca la final sa constati ca esti chiar mai misto pe partea astalalta. Fusesei intors pe dos inainte, de fapt, abia acum este pe fatza, materialul e mai fin, cusaturile sunt frumoase, te-ai rafinat si ai inteles multe.

Ne-am depasit toti trei puterile. Si fizic dar mai ales psihic. Ea cel mai mult pentru ca este in crestere, acum se creaza femeia din ea. Noi mai putin ca suntem animale batrane si destul de tavalite de viata, insa si asa, ne-am transformat, am lucrat la noi si cu noi ca sa ne putem adapta cat mai bine. Luna asta se face un an de cand am venit aici. Pe de o parte nu stiu cand a trecut insa pe de alta anul asta a fost cat o viata intreaga. Probabil din cauza ca a trebuit sa invatam enorm de multe chestii. De la limba, expresii portsmutene, subtilitati si prescurtari pana la birocratie, autoritati, politica, sistem sanitar si tot ce inseamna viata. Ne-am invatat viata de la capat.

Asa ca pare ca a trecut o viata. Enorm. E ca atunci cand ai un copil si nu-ti mai aduci bine aminte ce dracu' faceai inainte sa-l ai si cum era viata ta inainte ca minusculul animalutz sa ti-o preia in totalitate. Mara a acumulat atat de mult incat au fost zile in care ma gandeam ca o sa ii explodeze capul ca in desene animate. Nu numai ca a invatat engleza dar a invatat si tot ce i s-a predat la scoala. Si multe, multe altele. Si a facut-o usor, frumos, nu pot sa zic ca a avut frustrari, nu a facut crize de nervi decat foarte rar si atunci a fost din cauza ca nu dormise suficient. A dormit mult anul asta, am tarat-o in pat cu forta la ore inimaginabil de mici pentru ca stiam sigur ca doar cu mult somn va putea creierul ei sa proceseze tot. In foarte multe seri a adormit imediat dupa 8. In majoritatea inainte de 9 desi discutiile dinaintea culcarii au fost infinite si teribil de enervante pentru mine. Odata ajunsa in pat, citea si pica lata.

A crescut, e un om mare acum. Sigur, mai face greseli teribile din neatentie, cum ar fi ca intr-o zi era sa pice pe fereastra afara. Dadea sa se urce cu fundul pe marginea ferestrei desi aceasta era deschisa. Vorbea cu mine si nu si-a dat seama ce face. Eu era sa mor si am imbatranit cu minim zece secole in secunda aia. Am urlat un NU de mi-au pocnit corzile vocale :))) Alearga tot timpul, tzopaie tot timpul. Asa ca evident ca se impiedica sau se pocneste de pereti, mobile, usi care ii stau in cale, colegi de scoala. Are nenumarate vanatai in diverse locuri, i-am zis sa se potoleasca ca o sa ne caute astia de la serviciile sociale sa ne intrebe de sanatate daca mai apare mult mov la scoala :))))

Citeste Harry Potter, a ajuns la volumul 4 si e viata ei. Viseaza si respira Harry Potter. Si Lego, mania cu Lego n-a disparut. Vrea parul lung dar nu vrea sa il pieptene, umbla jumulita si cu o clama infipta fix in frunte. Isi pune fusta cand merge la scoala dar uita ca o are asa ca se apleaca si craceste linistita cu chilotzii la vederea publicului de cate ori are ocazia. Pe sistemul "sunt o doamna, ce pula mea"... E fericita, relaxata, increzatoare in sine, scoala de aici i-a oferit toate astea si multe in plus. Nu s-a mai imbolnavit de mult, organismul s-a adaptat la virusii diversi care umbla pe aici.

Ii place mancarea asiatica, indiana, exotica de orice fel. Ii place mancarea in general, asa cum i-a placut toata viata. E inebunita dupa fructe si aici avem din belsug, mananca in fiecare zi cu mare placere. A inceput sa-si ia singura si sa-si si faca unele chestii de mancare, e foarte relaxata in bucatarie, cred ca stie sa faca cam orice mancare pe care i-am prezentat-o eu anterior. Mereu imi zice ca ea vrea sa ne facem un restaurant :)))

Are o prietena romanca, Iulia, cu care se joaca si se intelege atat de frumos incat atunci cand ne intalnim nici nu stim ca avem copii. Exact asa e si cu Bianca, am avut parte de o saptamana desprinsa din vise cat au fost ele aici. Are prieteni si la scoala, copiii o iubesc si o respecta, toti profesorii sunt absolut indragostiti de ea si imi spun asta cu fiecare ocazie. Exista o singura exceptie, ca na, in orice padure tre' sa fie si o uscatura, o teacher assistenta care vorbeste tare, urat si de sus. Mara s-a speriat de ea la inceput si nu i-a mai trecut. Am facut pana acum doua plangeri in sensul asta drept pentru care individa nu-mi mai da nici buna ziua :)))) Nu ca mi-ar pasa. Toata lumea a fost de partea Marei cand le-am explicat ce s-a intamplat, asa ca stiu clar ca nu-s eu aia exagerata. Unii nu sunt facuti sa lucreze cu copiii.

In lipsa de altceva mai bun i-am zis Marei sa si-o imagineze in curu' gol de cate ori o vede. Ca sa nu ii mai fie teama de ea si sa nu se mai streseze de fiecare data cand o vede sau o aude. A ras atat de tare de-am crezut ca lesina. A doua zi mi-a zis ca asa a facut cand a vazut-o si ca s-a simtit mai bine. Mna, uneori solutia e mai simpla decat ti-ai putea imagina :))))

E inca mica si copilaroasa insa se transforma in femeie de la zi la zi. Mie tot sa o zmotocesc imi vine si din fericire asta e activitatea ei preferata, asa ca deocamdata nu am auzit chestii gen "nu ma pupa" sau altele. E dulce si dragastoasa si mereu vine si-mi cere sa o tin in brate si sa o pup, mai ales daca e trista sau obosita. Si-o pup si-i trece si ma bucur ca inca am aceasta putere magica. Nu-s genul de nostalgica, nu-mi vine sa zic "vai, nu mai creste", niciodata n-am fost asa, mereu mi-am dorit sa vad ce urmeaza, sa o vad mai mare, sa o vad si pe treapta urmatoare. Acum astept cu nerabdare anii urmatori pentru ca mi-e clar ca o sa fim prietene bune dincolo de nabadaile ei de Berbeaca incapatanata.

Mi-e asa de drag de ea cand o vad cum se transforma intr-o femeie-baietzoasa cu gura mare (oare cu cine o semana?) de mor! Il pune pe taxu la punct din doua vorbe si-o virgula, abia astept sa-l vad in anii urmatori cum o sa mai nimereasca sa-i raspunda :))))) Ca deh, si el e la fel de nabadaios si incapatanat ca ea... Una peste alta se face un om frumos si bun. Dar mai ales amuzant (oare cu cine o semana?)