luni, 8 februarie 2016

The perfect storm

  Domle, ne-a lovit tanti Imogene, noua furtuna abatuta pe frumoasa insula p-acilea. Furtuna de aer ca cu apa nu prea ne-a onorat cucoana. Da' cu niste vaaaaaaaaaaaaant. Azi am reconsiderat ideea si notiunea de "vant". Serios. Inca de pe cand m-am dat jos din masina in fata scolii (da, sunt boier mare, ma duce sotul la scoala de cand si-a schimbat tura de lucru), am zis ca ma ia pe sus. Prognoza si atentionarile meteo ne-au sfatuit sa nu iesim din casa pana la ora 15 azi. Ca asa flutura Imogenoasa asta azi. Vant de 120 de km la ora. Cand ziceau aia in Romania 40 la ora ma gandeam ca e mult :)))

  Buuun, si m-am dus la scoala cu ideea in cap ca e imposibil ca azi sa-i scoatem afara pe copii. Ca na, ma lua pe mine pe sus vantul si eu n-am 15 kile. Deci la propriu, iti da vantul branci de mai-mai sa pupi cu mare avant asfaltul. Cand ma duc aflu ca iesim afara cu ei dupa masa. Bai, mi-am scos un servetel sa-mi suflu mucii din dotare... si pentru ca n-am tinut de el ca si cand ar avea o tona... in secunda doi era la acoperis. Dupa care am alergat voios dupa el o vreme, cu toti copiii de 5 ani razand. A fost o cursa intensa, va zic! 

  Toate bune si frumoase numa' ca unele aparate din curte au sarit la bataie. Adica au fost luate pe sus, am un umar semi-ofilit din cauza ca am prins in ultima secunda o chestie care putea sa omoare un copil. Copilul lipit de gard, chestia foarte grea venea peste el direct. Instinctul de om viu mi-a rasculat toata adrenalina si am prins ala in ultima secunda, dar mi-a saltat umarul din loc. Trei dintre copiii mici au cazut impinsi de vant. Stiu cum suna asta, pur si simplu au fost doborati pe jos de vant :) Sa nu mai zic ca eu azi dupa o ora in vantul ala simteam ca mi s-a amestecat creierul mare cu ala micu', vorbeam tare si nu puteam sa inteleg mare lucru din ochii mei care erau plini de tzarana. Pentru ca da, tocmai azi, le-au dat sa se joace cu o galeata mare cu pamant. Si eu eram contra vantului! Mi-am scos pamant de flori din nas si ochi toata ziua...

  Copacii de pe langa teren dadeau sa vomite pe noi. Am stat o ora acolo uitandu-ma cu atentie mai mult la ei decat la copii, in ideea ca daca o porni vreunul catre mine... io am datoria sa o salvez pe mama lu' Mara, ca pe restul mna.. ce sa zic... cam greu. Si in tot timpul asta ma gandeam de ce oare azi nu am stat cu ei la interior. Pai mi s-a spus ca ei n-au mai vazut asa vant pe aici niciodata. Aaaaa, deci nu e vreo traditie de ceva februarie? Nuuuuu. Aha, oamenii pur si simplu n-au estimat cam ce pericole ar putea exista afara in momentul asta. :)))) 

  Excelent! Maine o sa ma duc sa raportez la conducere faptul ca pe un asemenea vant m-am simtit in pericol afara. Serios, avem asta cu "near miss incident" adica daca simtim ca am fost in pericol sau ca s-a intamplat ceva aiurea, tre' sa raportam. O sa ma duc sa raportez cam asa: 

  "Stimati cetateni, copacii ie iei vii da' iei ie fragili. Daca iei ie in vant mare-mare, iei poa' sa se rupa si sa imi faca mie un coif neasteptat de dureros. Va multumesc."
   Semnat: Albuleatza. 

 E bine asa?

12 comentarii :

  1. Da' neaparat cu ortografia sus mentionata :)). Sper ca de-acum va mai scuteste Imogen, pe noi ne-au zguduit doar "80-90 km/h", conform prognozei (ca eu n-am stat sa masor viteza vantului) si nu mai vreau.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Frate, n-am pomenit asa ceva, mi-a amestecat creieru' mare cu ala micu'!

      Ștergere
  2. Alooo, uitasi vantul de la 2 Mai, iarna pe faleza? Ala de aveai impresia ca iti ia tot nisipul de pe plaja si ti-l toarna in cap, ala vant :))))) All in all coiful neasteptat de dureros m-a facut sa rad cu lacrimi :))))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bai, nici un vant de la 2 Mai n-a racnit vreodata asa, serios! :)))

      Ștergere
  3. Sunt curioasa de raspunsul lor. Mi se pare anormal sa scoti copiii afara cand sunt atentionari meteo!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Rapoartele astea nu se fac ca sa primesti "raspuns" ci ca sa fie ei in alerta in caz de ceva. O sa analizeze situatia si o sa vada. Azi nu mai bate vantul :)))) De obicei copiii sunt scosi afara mereu chiar si pe ploaie. Doar daca ploua cu clabuci ii tin la interior :)

      Ștergere
  4. Si eu sunt de acord ca nu scoti o gradinita/scoala afara pe avertisment meteo, desi si aici ii scot zilnic, cam indiferent de vreme (au fost 3 zile in vara cu peste 40 de grade la umbra, cand i-au scos dimineata la 9 si nu la 11:30, si ceva furtuna anul trecut, cand nu i-au scos o zi, ca ii lua vantul pe sus si oricum nu vedeai la 3 metri de apa improscata in ochi). Dar acum au anulat parada de carnaval din cauza vremii, deci nu vad de ce ai scoate copii atunci cand le interzici adultilor distractia.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Clar tipii nu s-au gandit ca ceva s-ar putea rupe. Si e drept ca azi m-am uitat cu atentie si nu era niciunul rupt :))) daaaaaaar se puteaaaaaa!

      Ștergere
  5. Io zic să faci raport. nu doar pt copacii care se puteau rupe, ci și pt jucăreaua aia de exterior pe care ai prins-o la mustață, care ți-a ofilit umărul și care era să omoare/rănească un copil. zic și eu, așa.
    în definitv, bătea vântul cu clăbuci, dacă pe ploaie cu clăbuci nu-i scot, de pe pe vânt cu clăbuci?!
    Ady

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. A facut raportul si am discutat cu toti cei din conducere azi :) Pentru ca-s putini si dornici sa afle ce ai de zis. Si da, e cum am zis, nu s-a gandit nimeni la asa ceva pentru ca a fost una dintre cele mai mari furtuni de pe aici. N-aveau "regulament" pentru asta. Acum o sa aiba :)

      Ștergere
  6. Mie de-asta imi place mult de anglo-saxoni (nu stiu daca si alte natii sunt la fel ca n-am experienta). Sunt intotdeauna dispusi sa asculte si sa invete din greseli sau "near misses". La modul extrem de serios. Ti-am mai povestit eu cum s-a rescris regulamentul de lasare "la vatra" al copiilor de la scoala noastra cand sunt gata orele, dupa ce fiu-meu s-a gandit sa plece intr-a-ntaia singur spre casa lui si a reusit sa scape de sub supraveghere adulta... Pe langa faptul ca m-au sunat toti de la scoala, mi-au explicat cum s-a intamplat si cam cum le-a stat si lor inima in loc nu numai mie si taticului din dotare, am vazut apoi urmarile clare, scrise negru pe alb. Nimeni nu se naste cu raspunsurile la toate problemele dar impreuna putem gasi orice solutie - filozofie canadiana ;-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, oamenii si-au dat seama ce si cum de cand le-am zis ca a zburat chestia aia de plastic peste copii. Sau peste MINE pana la urma, ca si pentru asta ni s-a zis sa facem daca cumva ne simtim in pericol. Eu fix aia o sa le zic, azi nu era directoarea acolo, dar o sa ma duc sa ii zic ca eu m-am simtit in pericol. Dincolo de cum m-am simtit stiind ca Mara alearga intr-o curte unde ii poate pica un pom in cap :)))))

      Ștergere