Copil si carte

 Disclaimer d-ala: nu, nu imping copilul catre violenta, nici catre distrugere de bunuri. In special din cele cu foi. 

 Trebuie sa incep prin a marturisi ca eu niciodata nu am rupt o carte. Si ca mama mea m-a invatat de mica ca "nu scriem pe carti" si "nu rupem carti" si multe alte lucruri frumoase despre carti. Si ca eu am crescut-o pe Mara in aceeasi idee. Nici la 1 an nu i-am dat voie sa rupa carti sau sa deseneze pe ele. Stiu, sunt un om rau care i-a interzis copilului ceva vital. Mnah, ce sa facem...

  Am mai povestit despre frumoasele "culegeri" tip manual dupa care "lucram" inca din octombrie. Cele facute de spagari ordinari, infractori de joasa speta in sensul ca nici macar in stapanirea limbii romane corecte nu se afla ei si ele care "scriu" aceste carti bagate pe gat sistemului de invatamant romanesc. Cu Avizul Ministerului. Cu A mare. Mboon, numita carte de matematica ne-a scos peri albi. Si cand zic "ne-a" nu sunt ca doamnele care zic "azi am facut cacutza moale de trei ori" referindu-se la copilul din preajma. Nuuu, mi-a scos si mie, si lu' mama si lu' Marse... Ne-a ucis "matematica" de clasa 1 vazuta si interpretata de niste retardati.

  Daaaar azi...azi.... in sfanta zi de inaltare dumnezeiasca... s-a terminaaaaaaaat! A scrijelit ultima pagina din magaria sinistra! S-a terminat porcaria vietii, sursa de nervi si voma din ultimele 8 luni. Gata. s-a terminat. Chestie pe care mi-a si comunicat-o micuta mea de 8 ani pe cand ne intorceam vesele de la scoala. Si pentru ca eram curioasa cam care e gradul de ura pe care i l-au infierat domnii de la minister... am intrebat-o... si ea a raspuns. 

Eu: ce zici, dupa ce o termini vrei sa ii dam foc?
Ea (instantaneu dar incantata): DAAAAAAAAAAAAAAAAAAA apoi repede "mami, tu glumesti, am putea provoca un incendiu!?"
Eu: atunci o rupem bucati.
Ea: DAAAAAAAAAAAAAAAA, aaaahhhh o rrrrrrrupeeeeem
Eu: asa facem, o rupem si apoi o ardem! (nu stiu ce-a fost cu mine ca nu-s piromana da' imi era cam cald prin soare!)
Ea: DAAAHAHAAA apoi repede "mami, tu glumesti, nu?" (stiind ca niciodata noi nu rupem sau distrugem carti pentru ca ele sunt importante si ne invata lucruri si ce bla-bla i-a mai zis ma-sa 8 ani)
Eu: nu glumesc deloc, dupa ce o termini o rupem
Ea: DAAAA, o rrrrrrupeeeem foaie cu foaie, si o sa o mazgalesc si o sa ii dau cu apa pe ea! Si mami, dupa aia o lipesc la loc SI O RUP IAR!
Eu: asa facem, mami
Ea: .....mami da' glumesti? ridica ochii cu speranta la mine...
Eu: nu glumesc, o facem bucati!
Ea: DAAAAAAAAAAAA, o rrrrrupem. o sa rup cate o foaie in fiecare zi in bucatele miiiici si apoi o sa le mototolesc! Mami, da' nu glumesti nu?
Eu: nu glumesc, iubita, am zis, o facem praf si pulbere!
Ea: ahhhhhhhhh ce bine o sa o rrrrrrrrrrruuuup! Si o sa o dau cu apa! Si.... auzi mami, da' intai sa vada doamna tema de azi, da?

Eu atat am avut de zis. Asta de la copilul care in septembrie iubea cifrele si matematica. Over and out!