Daaaa, acele banane verzi pe care le cumparau parintii nostri inainte sa vina o asa-zis revolutie. Banane verzi. Pe care le urcau pe sifonier, bine ascunse intre niste ziare. Pe vremea aia, se gaseau ZIARE, Bibicule! Acele foi pline de informatii despre Tovarasu' si Cucuana Domniei Sale! Ierea ziare? Ierea! Folosea iele la copt de banane? Folosea! (sper din suflet ca toata lumea stie ca glumesc!)
Doar ca saracii parintii nostri nu stiau ei cum ca bananele alea se coc singure in orice loc le-ai pune. Ca ele asa fac, plus fumigatia de pe drum...iaca pozna. Ele se coc. Ma rog, ele nu se "coc", ele se "fac" ca se coc. Adica cineva le pacaleste. Doar ca daca acel cineva nu e soarele de sus si pomul in care cresc ele de jos...n-o sa iasa idem si la fel. Asta pentru ca tot ii explicam Marei azi cum e cu pleonasmele. Pleonasmurile? Pleo....
Banana verde ma face sa plang. Serios, nu glumesc! Sunt 30 de ani de cand am mirosit prima data o banana. Cam asa. Poate mai mult, da' in capul meu de om de 35,5 ani...sunt 30. M-a rupt fi-mea cu matematica de clasa 1. Mirosul de banana proaspat desfacuta ma face sa lesin. Doar ca nu-mi trebuie. Adica ma multumesc cu mirosul si gust destul de rar. Eu si fructele nu suntem prieteni. E ca si aia cu eu si legumele. Dar banana ar cam fi una dintre preferatele mele.
As zice dupa caisa insa eu caise n-am mai mancat de cand a doborat mamaie Cutza caisul ei din gradina noastra de la 2 Mai. Era cam pe granita si era un cais care facea niste...nu pot sa le zic caise pentru ca miezul era asaaaa, un fel de portocaliu inchis-valeu-cu-zeama-oranj! Alea erau caise pentru mine. Nu, nu o sa mai intalnesc caise din alea pe parcursul vietii mele naturale, pentru ca nu mai exista. Punct.
Caise d-alea sau piersici de Dobrogea... oh...nu mai exista. S-au dus undeva in apus. Impreuna cu bucuria bananei verzi. Pe care o dibuiam ca e pe sifonier sus, intre ziare, o furam si o mancam asa verde. Banana d-aia de iti sterpezeste dintii! Oaiii da' ce buna eraaaaa! Banane verzi.
:)))iti dau eu caise dealea adevarate....home made!
RăspundețiȘtergerehai sa te vad!
ȘtergereMi-ai dezgropat niste amintiri cu bananele tale verzi... De doua ori in viata mea dinainte de revolutie am apucat sa gust banane, evident sterpelite de pe dulapul bunica-mii unde stateau invelite in "Scanteia" probabil si nu intelegeam care e chestia cu ele, de ce toata lumea se bate sa manance o chestie atat de aromata intradevar dar fainoasa frate de simteai ca ti se freaca dintii intre ei... :D Si din tangenta in tangenta am ajuns la bunica-mea in gradina, cand stateam vara in varful unui cais secular si citeam (cracile de sus faceau un "Y" unde stateam ca in hamac) si cand mi-era foame doar intindeam mana... si toate celelalte bunatati care cresteau in gradina aia, gusturi si mirosuri demult uitate cu care nu o sa ma mai intalnesc vreodata... Ah ce frumos...
RăspundețiȘtergereBananele alea verzi erau ataaaaaaat de sterpezite! Scrasneau in dinti! :))))
Ștergere