Toata viata m-a uitmit reactia barbatilor care asteapta in fata cabinetului stomatologic. De curand am avut nevoie sa merg in fiecare saptamana la dentistul meu la care merg de 23 de ani si care este un tip fenomenal. Pot sa spun cu mana pe inima ca desi am mai multe plombe decat dinti, toate tratamentele din cei 23 de ani nu mi-au produs, cumulat, nici macar 5 minute de durere. Deci tipul se pricepe, nu e un macelar. Am avut nesansa ca de doua ori in viata sa apelez la o femeie stomatolog. Concluzia a fost ca femeile nu ar trebui sa se faca stomatologi...
Ajung la clinica cu pricina, ma asez cuminte pe scaun in fata cabinetului. Fluier si ma uit pe geam. Apare un domn, si cand spun domn e corect: costum impecabil, igiena totala si corecta, tunsoare reusita, servieta diplomat si mai ales PANTOFI CURATI. Pare relativ calm, insa se aseaza imbracat cu totul pe scaun, pune servieta in poala si incepe sa isi framante mainile.
Se aude zgomotul frezei. Era un film cu Mister Bean la dentist...cam in 5 minute tipul ferches semana foarte mult cu un personaj de desene animate. Se foia in continuu pe scaun, asa ca hainele au luat-o la sanatoasa in toate directiile. Se incalzise teribil drept pentru care parul i se sculase, se calca singur pe pantofii fost-curati...si mai avea putin si vorbea singur. Cu mainile deja nu mai stia ce sa faca, erau complet in plus.
Sta ce sta si sare de pe scaun luand-o la picior catre usa. Zic hait ca nu mai poate si se duce acasa de frica. Ma bufnea rasul dar cum mai era lume acolo nu puteam sa ma exprim. Nu trec 30 de secunde si vine alergand inapoi cu mobilul in mana. Haha....cre ca a sunat nevasta si l-a lauat aia la trei pazeste. Se aseaza spasit la loc pe scaun, roteste ochii cu disperare prin camera si cred ca incepe sa se roage in gand, ca prinsese o mutra de sfintenieeee...
Iese dl Vicol si il pofteste in cabinet. Se precipita, scapa diplomatul, se impiedica in palton, vrea sa se dezbrace dar nu mai are timp. Vicol se uita la el pe deasupra ochelarilor ca si cand s-ar uita la un extraterestru. Intra in cabinet. Acu...io asteptam sa vad daca urla din toti bojocii, ca asa mi se parea ca ii vine. Liniste totala. Zic na ca o fi lesinat micutzul...Trei minute mai tarziu iese din cabinet cu un zambet larg pe fata. Se misca incet, isi reia mutra de om serios, trage de cravata de la ceafa si pleaca tot zambind.
Nu m-am putut abtine sa nu ma gandesc ca nici de la bordel nu pleca asa fericit.
Singura diferenţă e că subiectului matale, dacă pleca de la bordel, nu-i mai păsa de arenjat cravata la ceafă :))
RăspundețiȘtergere