Oxford

  Ca orice om care apreciaza inteligenta si intelectualitatea, normal ca vroiam sa vad Oxfordul de cand ma stiu. Nu e de colea o universitate de la anu' una mie circa si ceva. Si, fiind un oras atat de plin de istorie, normal ca ma tragea atza ca pescaru' de guvid... fiind la doar o ora si jumatate de noi, am zis sa dam o fuga saptamana asta pentru ca am avut vacanta de jumatate de trimestru.

  Marius trebuia sa-si ia luna asta ultimele doua zile de concediu ramase de anul trecut, asa ca l-am tarat intr-o noua aventura excursionistica. Omul nu s-ar da dus de-acasa, daca il intrebi asa direct. Pe sistemul "vrei, coitz sa mergem intr-o o excursie?"... Da' cand se vede cu rezervarea facuta si bagaju' la usa nu mai are incotro, isi trage izmenele pe el si pleaca dupa nebuna unde ii zice ea. Ce sa faca omu' cu nebuna? Si, de cele mai multe ori, e incantat de locurile unde-l taraste nebuna, pleaca cu amintiri frumoase de acolo, dar asta nu-l impiedica ca urmatoarea data cand aude cuvantul "excursie" sa strambe din nas mai ceva ca o duamna de pension la vederea unui cur gol. 

  Asadar, marti plecaram spre Oxford sa petrecem o noapte acolo. Mai precis spre un satuc de langa, Abingdon, o frumusete de mini-orasel englezesc, de ziceai ca-i de turta dulce, nu alta. In Oxford cazarea mi s-a parut prea scumpa, oricum in Anglia hotelurile si pensiunile cred ca sunt cele mai scumpe din toata Europa, e ceva de groaza cat poate sa coste, te ia capu' si vorbesti singurel o saptamana cand afli ca tre' sa dai suta de lire pe noapte cam oriunde. Oriunde adica de la civilizat in sus, ca deh, am imbatranit si pretentiile au crescut, nu ma mai duc sa stau cu baia "pe-ncoloar" cum zicea Nea Marin, la cacastoare comuna. Pensiunea pe care am gasit-o a fost foarte misto, erau de fapt niste foste grajduri-hambare, reconditionate si transformate in hotel (da, nebunii astia asta fac!) ea ca ea, dar piscina ei incalzita pe care oamenii ti-o dadeau in sistem privat adica te lasau o ora pe zi doar pe tine acolo, cu programare, a fost ceva de vis! 

  Marti ne-am dus sa dam o tura prin Oxford, am luat-o la picior, ne-am impiedicat de Ashmolean Museum, primul muzeu universitar din lume, o chestie absolut fabuloasa unde am vazut vreo 4 etaje de vestigii antice, de ma durea creierul iar Mara sarea si tzopaia si-mi zicea ce stie ea de la scoala despre egipteni si grecii antichitatii, si uite asa afli cat de multe a invatat copilul aici de un an si jumatate :))))) Cand a intrat in sala cu Egiptul Antic si a vazut sarcofagele cu mumii reale, a avut o reactie cu un mini-urlet de s-au intors toti oamenii sa vada cine a racnit asa si de ce. Nu, nu se trezise nici o mumie, era fi-mea in modul "woooooooow". Se tinea tare sa nu se sperie de mumii dar o vedeai ca pe cat ii era de sila pe atat era de curioasa si de interesata sa afle ce si cum :))))

  Dupa ce-am bananait prin muzeu, am luat-o la picior pe strazile din centru si ne-am scufundat in atmosfera tinerimii cu intelectul erect de prin jur. Era o atmosfera aproape electrica, atat de multi tineri care aratau bine, discutau chestii... in fundal o muzica prestata de un nene pe strada... vajaiala de oameni multi si plini de entuziasm, franturi de discutii despre filozofie si arte imi treceau pe la urechi in viteza. Pareau cu totii fericiti ca-s acolo, tineri, fara griji, cu multe idei de dezbatut, erau frumosi si plini de energia aia speciala a omului tanar care invata lucruri. Foarte speciala atmosfera. M-a incantat peste masura. In combinatie cu cladirile fabuloase pe langa care mergeam, mi-a dat o stare de euforie pe care n-am mai simtit-o de mult. 

  Ne-am intors la pensiune si ne-am balacit o ora in apa calda, alta chestie euforica pentru mine, ne-am relaxat intr-un mare fel. A doua zi am mers si la Muzeul Autobuzelor, am vazut si Castelul Oxford si-am plecat spre casa cu furtuna pe urmele noastre. E un uragan pe aici zilele astea, tocmai atunci ajunsese in zona aia asa ca am tulit-o repejor. A fost o iesire din rutina absolut fabuloasa, ieri era soare si liniste, mergeam prin niste sate desprinse parca din basme, iar ne miram ca prostii de cum stiu oamenii astia sa intretina cladirile si lucrurile. Frumos. Absolut frumos.

Anglia rurala

putin autobuz antic

"mami, fa-mi poza cu tati!"

Oxford Castle

Pensiunea, foste grajduri!

wooow, mumiiii!

si bijuteriile au fascinat-o

statuie greceasca

unde mai mergem?

selfie in vant