Blocaj de 14 lire

  M-am apropiat de aparatul de pe strada care ofera mici jucarii contra unei monede de 20 de pence. Niste maimutze minuscule care au incantat-o teribil ieri, si-a luat doua din banii ei si a discutat apoi cu ele toata ziua. Are aproape 10 ani dar este foarte copilaroasa si jucausa, iar eu ma bucur ca-i asa. Soarele ma batea in ochi, am scos cinci monede din buzunar si am extras cinci maimute minuscule din aparat. O sa i le pun in pantofi diseara. Aici e cald, nu avem ghete sau cizme. Mos Nicolaie va trebui sa se descurce cu pantofii de scoala. Si cu Skecherii de alergat. Bucurie de o lira. 

  Aseara am avut un blocaj. Fantomele tarii care nu mai e, sunt prezente inca in creierul meu. Ni s-a spus de la scoala ca vinerea asta au "Greek Day", sa vina imbracati in zeul lor preferat, o sa fie mancare greceasca si alte nebunii. De la ora 2 o sa mergem si noi, parintii, sa terminam impreuna cu ei vazele grecesti pe care si le-au facut in ultimele 2 saptamani. De cateva zile de cand a venit cu scrisoarea acasa o munceste gandul ca nu are cu ce se imbraca. Vrea sa fie Artemis, tanti vanatoreasa cu arcul, manevratoarea lunii si a stelelor... A cautat toate toalele prin casa, a devastat toate dulapurile, a ridicat din umeri, a intrebat din priviri cu ochii aia mari. Pentru ca am fix doua maini stangi cand e vorba de croitorie, chiar nu ma puteam aventura sa transform un cearceaf sau o perdea in ceva. Pentru ca nu-s in stare, urasc lucrul manual, mai bine ma intzepi in ochi cu o surubelnita decat sa ma pui sa fac asa ceva!

  Asa ca am intrat pe net sa vad ce gasesc. Si m-au socat preturile, cu transport cu tot bateam in 14-15 lire. Enorm! M-am enervat! Prea multi bani, mama, pentru ceva ce porti o data! A fost de acord cu mine, a zis ca-s prea multi bani si s-a retras trista. Mi-a parut rau in secunda aia. Mi-a parut rau de prostia mea. Da, tinem de bani, avem mare grija de ei, am trecut impreuna peste momente in care nu aveam bani deloc, in care calculam ce si cat pot lua de mancare. Am avut momente de turbare cand scoala de stat romaneasca ma punea sa duc hartie igienica, sa cumpar manuale, caiete, tot... Acum primeste tot de la scoala. Scoala nu ne cere nimic, decat sa-i lasam sa se distreze si sa invete jucandu-se! Iar eu? Eu ma blochez la 14 lire? 

  Pentru ca da, am avut in gand "fir-ar sa fie, de ce ma pun astia sa fac asa ceva? ei nu se gandesc ca n-am costum?" Pai nu se gandesc, ca poti sa faci, poti sa gasesti, la naiba, cum sa se gandeasca la asa ceva? Ei se gandesc sa-i distreze pe copii. Sa-i invete chestii. Sa-i bucure la scoala. Sa plece astia de acolo incantati, sa iti povesteasca trei zile ce misto a fost. D-astea. Eu? Eu m-am blocat in "fir-ar a dracu' de carpa de plastic pe care o sa o porti o singura data"... acolo am ramas. Pentru ca vad in jur multi romani care odata relaxati in lumea de aici, ajung sa arunce bani. Si da, e simplu sa dai in partea cealalta. E atat de simplu. Cand nu te mai agiti despre cat costa intretinerea, curentul, gazul, chiria, telefonul, uniforma, manualele, benzina... cand toate astea pur si simplu dispar... te scapi in bani. Si ajungi sa zici "eh, doua lire, e un nimic", apoi "eh, 20 de lire, ce-are?"... si tot asa.

  Si asta nu e ok, ca nu mai ai 20 de ani si ai de luat si o casa aici, ai de cladit viitor pentru copil, nu are sens sa spargi banii aiurea. Dar nici sa te agati de 14 lire ca si cand ii faci sa plateasca pe idiotii care ti-au mancat zilele in Romania. Ca aia nu platesc, aia sunt tot acolo, vin acusi alegerile si-or iesi iar tot "ai lor"... viata merge inainte. Dar vine ziua de vineri cand copila asta merita si ea sa se imbrace in Artemis, sa-si ia arcu' in carca si sa se duca la scoala ca o duamna, cu geaca de iarna peste rochia de zeita :))))))

  Azi dimineata m-am trezit si i-am comandat plasticosenia de 14 lire, doar ca am gasit-o cu 12 asa ca chitroasa din mine s-a simtit chiar victorioasa :))))) In rest, doua palme in fata oglinzii, cucoana, ca prea esti tampita uneori!