Cu pasi mici, incet, catre victorie :))))))))))))) Glumesc, nu e asa o victorie ce mi se intampla dar oricum eu ma bucur ca un copil. Asadar, detaliile. Am aplicat inainte de vacanta de Paste (cel anglican) pentru un mini-job la scoala. Adica altul decat ala pe care cu onor' il prestez din octombrie incoace. Pentru ca una din fetele teacher assistant de la clasa Reception are ceva treaba vinerea s-a deschis un job pentru asa ceva pana la final de mai cand termina crestina ce-are de rezolvat.
Mi-am zis sa incerc pentru ca desi n-am nici o calificare in acest sens s-ar putea sa ma accepte daca nu se mai prezinta si alt candidat, in special pentru ca petrec o jumatate de ora in fiecare zi cu cei mici de acolo deci cam stiu care-i treaba. Din pacate sau de fapt din fericire, s-a mai prezentat o doamna (tot romanca) la interviu si cum ea avea calificarea necesara directoarea m-a chemat la ea sa-mi zica ca cu mare regret nu poate sa imi dea mie postul pentru ca ea are calificare. Dar ca ar vrea sa ma trainuiasca si pe mine ca sa pot sa accesez in viitor joburi similare.
M-am pleostit oleaca insa de ciuda m-am dus repejor, am studiat problema intens si peste cateva zile eram inscrisa la scoala care te scoate "teacher assistant nivel 3" (cel mai mare posibil). Scoala online ca de alt soi chiar nu ma mai tin nervii. Pentru frumosul curs am nevoie si de 50 de ore de practica in scoala. Si zic na, las' ca ma inscriu si dupa aia ma duc io cu caciula in mana la doamna directoare care sigur n-o sa ma refuze. Dupa vacanta intamplarea mult prea fericita a facut ca eu sa nu o gasesc pe tipa prin preajma cam deloc 2 saptamani. Asteptam sa ma intalnesc cu ea intamplator ca sa o rog pentru practica.
Ieri... surpriza. Managera de incluziune (asa-i zice femeii pe ecuson) m-a chemat pana la ea sa ma roage frumos sa-mi mai dea un job... platit! Pentru ca le trebuie om cu limba romana la el care sa il ajute pe colegul Marei roman, baietel care se pare ca are mari probleme de intelegere. Practic nu evolueaza deloc in nici o directie iar oamenii s-au cam ingrijorat. Asa ca s-au gandit la mine care io mai aveam putin s-o pup pe cucoana caci iata, s-a rezolvat si cu practica si mi-a crescut si leafa :)))))
E drept ca va fi un job greu daca nu imposibil. Baietelul nu are un diagnostic pus dar cred ca in curand o sa il aiba pentru ca el nu intelege cam nimic din ce-i spui sau ce-l intrebi nici macar in romana d-apoi in alta limba gen engleza care, avand in vedere locatia, i-ar fi extrem de utila. Azi a venit si tipa de la Primarie de la EMAS (Ethnic Minority Acheivement Service), o autoritate care se ocupa cu integrarea copiilor straini in scoala. Au angajati bilingvi care sa le descalceasca un pic problema. Acu' romancutza asta a venit da' prea multe n-am putut sa aflu nici de la ea pentru ca vorbea mult si nu spunea nimic. Si o facea in ardeleneasca.
Mi-a zis ca baiatul e "lenes" si ca de aia nu se descurca. Eu, auzindu-l cum raspunde la intrebari despre o poveste care tocmai i se spusese... am mari dubii ca de lene nu pricepe el nimic. O sa vedem de maine incolo ce-o iesi si unde om ajunge cu aventura asta. Incet incet fac si cursul, baby steps, mamaie, ca nu mai esti chiar puicutza tanara da' nici dracu' nu te-ai dus de tot. Si cand le vad pe cucoanele astea ce tare ma iubesc parca altfel ma simt.
Ce sa mai, una peste alta sunt tare fericita. Ceea ce va doresc si 'mneavoastra!
👍😉 sounds good! Sa ne ții la curent si cu băiețelul ! Sărbători frumoase!
RăspundețiȘtergereIn primul rand bravo! Baby steps sunt cheia marilor succese!
RăspundețiȘtergereIn al doilea rand, problema cu baietelul mie mi se pare mai spinoasa decat ca "ar fi lenes", la varsta aia nu sunt multi copii lenesi ci doar unii care au niste probleme si care au nevoie de ajutor. Parerea mea pur personala e cam asa:
1. Poate nu aude bine. In sensul ca creierul lui stalceste sunetele care ii intra in urechi. De asta iti dai relativ usor seama cand il auzi cum vorbeste. Daca vorbeste cat de cat curat inseamna ca aude relativ curat.
2. Daca de auzit aude ok dar nu e in stare sa inteleaga ce aude, e mai complicat. Daca tu ii spui "a fost odata" si creierul lui traduce "bla bla bla", acolo e buba. Dar asta se poate detecta doar cu ajutor spceializat, si in multe cazuri se poate si repara (am prietene ai caror copii sunt in diverse categorii si am participat activ la procesul de diagnosticare cu ele), din cateva cuvinte cate ai spus despre baietel banuiesc eu ca e problema de procesare, nu reuseste sa inteleaga informatia pe care o aude, la el in urechi se revarsa o insiruire de sunete si cuvinte care nu se leaga in nimic... Multa bafta si sa ne tii la curent!
Vorbeste si aude. Dar nu proceseaza nici emotiile. Nu stie sa faca conexiuni intre idei, am scris azi mai multe pe FB.
ȘtergereMda, am citit pe FB. E mult mai trist decat mi-am inchipuit. Tu nu poti decat sa insisti sa primeasca ajutor de specialitate pronto, cat inca se mai poate face ceva. Si daca nici in romana nu pricepe, e clar, ala e un subiect pierdut, inseamna ca acasa nu are nici un fel de support, poate dimpotriva... Mare pacat. Si da, doamna aia (ardeleanca sau nu) nu-si merita jobul.
RăspundețiȘtergereDa, ea il urmareste inca de la inceput. Mi s-a parut aberant sa-mi zica ca e "lenes" cand el de fapt nu pricepe mare lucru si nu are o familie care sa-l ajute. A fost adus in alta tara, in alta limba iar cea care era responsabila sa transmita scolii ce face el a zis ca-i lenes si mai mult, invatatoarei IERI ii zicea "aaa, o sa se descurce el". Pai cum nene? CUM? Ea una imi zicea mie si alta astora :)))) Ca deh, doua limbi...
ȘtergereApropo, daca ai acces la biblioteca, uita-te de cartea asta: http://www.goodreads.com/book/show/119921.When_the_Brain_Can_t_Hear, s-ar putea sa gasesti in ea niste raspunsuri.
Ștergere