luni, 14 iulie 2014

Copii in apa

  Ia sa vedem acum ploaie de cacao in capul meu. Post cu opinii personale, unele chiar avizate din cauza traiului pe langa balta, in domeniul mare-plaja-copil. Vii cu un copil la mare si copilul e mic. Mic-mic-mititel. Si tu vii cu el la mare in ideea ca mama ce-ti place tie la mare, ce frumos e sa inoti, sa te bagi in apa, sa stai pe plaja pana la arsura de grad doi spre trei. Buuun. 

  Vii cu copilasul la mare si el are sfanta varsta de 1-2-3-4-5 ani. Si el, pentru ca lui nu i-a zis nimeni ca apa e ceva frumos si romantic dar i-au zis genele din dotare ca e ceva periculos... ca sa vezi, culmea... nu vrea sa se apropie de Marea Neagra care da din valuri. Si e mare. Si uda. Si rece. Iar tu, parinte responsabil...ce faci? Aaaaa pai cum ce faci? Il iei si-l bagi cu forta! Nu e zi sa nu vad cate 2-3-5 cazuri din astea pe plaja. Parinti cu copil mic in apa, copilul urland cu frica mortii absolute. Iar ei spunandu-i ca "uite ce frumoooos eeeeeee"...

  Nene, esti tampit? Acu' pe bune? Ii e teama de apa. Ok, zi mersi. Inseamna ca n-ai nascut o musca ci un om cu creier in cap. El stie de ce ii e teama, teama e justificata, apa e una din marile calamitati care exista pe lumea asta pentru om. In codul nostru genetic ne e scris sa ne fie teama de apa, foc, inaltimi, intuneric, viteza in miscare, straini, etc. E absolut normal. A, pardon, credeai ca al tau prunc e un pic mai special... si mai credeai ca daca il inmoi tu in apa el o sa zica imediat "aaaauuu ce mistooo e manca-ti-as....pffff, ia sa ii dau eu repede un crawl in apa asta mare si plina de valuri". Gresit! Sunt extreeem de putini copiii care intra in apa marii (precizare: Marea Neagra e altceva decat o cada sau un lac) de la varste mici si continua sa intre relaxat mereu. Adica sa-l duci la 1-2 ani si sa nu-i fie teama si sa nu ii fie nici la 3-4. Aici ajuta lectiile de inot pe care le-as dori oricui. Dar nu cu profesori idioti, aia e alta poveste pentru un alt post. 

  Te uiti asa la ei si te intrebi ce-o fi in capul lor? De ce sa faci asta unui copil, chiar nu te gandesti ca nu faci decat sa-i creezi o spaima mai mare de apa si bagatul in ea? La fel si cu apa mai rece sau mai calda. Ii tot aud pe parinti strigand la copii "cum sa fie baaaaaa rece, e caldaaaa, iete ce calda eeee". Pai da ma, o fi calda pentru tine, pentru el nu e, lasa-l in pace. Eu am aflat de diferentele dintre oameni pe cand var-miu ala mai mic nu reusea sa stea in apa cat mine fara sa se invineteasca pana la culoarea prunei. Atunci am zis ca e el defect da' aveam vreo 10 ani si ulterior am aflat ca fiecare om are un termostat. Care nu e reglabil.

  Marius si Mara impart aceleasi gene din extrem de multe puncte de vedere. Pe langa felul in care seamana exterior, Mara a preluat de la ta-su frigul in apa. Adica i se face frig foarte repede chiar daca e apa "calda" pentru noi astialaltii. Adica nu eu...ci toata plaja. Mara nu poate sta in apa mai mult de 8-10 minute la ora asta cand apa e "calda" pentru mine. Cred ca ar reusi cam 15 in ciorba din aia de august. Ii e repede frig. Si e foarte ok ca se cere afara singura imediat ce ii e frig. Nu sta in apa nici o secunda in plus pentru ca de fapt ea nu suporta sa simta apa aia "rece" pe ea cand ea percepe ca ii e frig. 

  Asa ca nu are sens sa bagi un copil in apa cu forta! Daca ii e frica ii va fi SI MAI frica. Daca ii e frig idem. Nu, faptul ca ii spui tu ca e "fraier" sau ca apa "e calda" nu are nici o insemnatate pentru el. El simte ca ii e frica si ca apa e rece. Si atat. Iar tu il iei si-l bagi in apa. Iar el urlaaaaaaa. Urla intr-un fel care si in ziua de azi ma face sa mi se scoale pielea pe mine. Urla cu frica mortii. La fel de stupid e sa il scoti din apa cu forta. Pentru ca, dupa cum am zis mai sus, omul are un termostat. Nu va pati absolut nimic daca sta in mare desi e violet la piele. Si daca il vezi ca clantzane din dinti dar se bucura de apa, lasa-l acolo. Nu, te asigur ca nu va "raci" din cauza ca a stat in apa si i-a fost frig. El o sa stea in apa pana la limita suportabilului, ca nici un copil nu-i prost sa stea in disconfort. Deci el daca sta acolo inseamna ca inca nu-i e asa frig cum ti se pare tie ca i-ar fi. 

  Un exemplu bun e tot fi-mea care nu se face vinetie. Ca nu se face. Arata perfect normal si odata o vezi ca se cere afara urgent. Ii e frig real, i se inclesteaza dintii de frig. Deci culoarea nu e importanta deloc. Daca omul zice mi-e frig il scoti si daca zice "mai stau" il lasi si daca tremura. Daca tremura inseamna ca produce caldura, deci e ok! Va constata foarte curand ca tremuratul ii cam strica distractia si o sa iasa singur. Nu are sens sa urli si sa strigi si sa-l scoti din apa. N-a racit nimeni din apa de mare, toti se imbolnavesc dupa ce ling oarece din nisipul de pe plaja. Mai bine in apa!

  Si inca ceva... nu mai cumparati utilaje extinse numite "colac pentru bebelusi"(o chestie care arata ca o masa mai mare combinata cu un spatar de fotoliu dar care are si chilotzi!) ca o sa rad de voi pana o sa lesin. Pana acum n-am vazut copil sa nu urle cand e plasat in asa ceva. Oameni buni, doar pentru ca un colac a ajuns sa fie cat o roata de tractor nu inseamna ca bebelusul vostru de un an juma' o sa doreasca sa fie plasat acolo. Ala mic e cam mic, el vrea in brate. Lui oricum i se pare apa ceva deosebit... are sens sa-l lasi din brate, in apa, intr-un "utilaj" de trei ori cat el? Ce crezi, o sa vrea asta? 

  Sfat nesolicitat de om trait pe malul marii: ia-i "aripioare" mici de bebe sau un colacel mic-mic sau nu-i lua nimic si baga-te tu cu el in brate in apa. Pentru mamele care isi poarta copiii in diverse carpe, slinguri, chestii, oare de ce naiba nu le da prin cap sa intre cu ala in apa marii? Copilul e invatat acolo, ii e cel mai comod, daca vrei sa nu se streseze intri cu ala ca-l usuci dupa aia ma gandesc. Lasa-l sa descopere ca apa aia e ca aia din cada, lasa-l sa dea din picioare in apa simtind ca mainile tale protectoare sunt ferm legate de el. O sa ai surprize placute! Bebelusii stiu sa inoate. Totul e sa nu fie incurcati de adulti care ba ii baga ba ii scot din apa aiurea. Lasati copiii sa inoate cum si cand vor ei. 

  Asta de la un om care a invatat singura sa inoate in ciuda unor frici si a unor introduceri in apa care ma mai bantuie si azi. Mara azi face primele brate de inot singura. Exact ca si mine ii era o frica teribila de apa, am lasat-o in legea ei si la 7 ani a aflat, fara traume, ca apa te tine la suprafata. Inoata ca o broasca perfecta. Mai ramane sa capete increderea ca apa o tine si mai mult de 3-4 brate si e acolo. Si totul a fost o placere pentru ea. Lasati copiii sa descopere apa cu placere. Sau sa o deteste. E chestie de gust. 

  

23 de comentarii :

  1. Am descoperit singura fazele prin care au trecut copiii mei, a fost instinct. Bebelusi fiind, au intrat cu mine in apa, in bratele mele si le-a placut la nebunie. Dupa 1 an, amandoi au luat-o razna de frica apei, pana spre 4 ani. Cand au stat pe mal si s-au uitat la altii (pe mine m-a aruncat un cretin in bazin in copilarie "sa-mi treaca frica" si am ramas cu niste traume infioratoare de care m-am scapat mult mai tarziu dupa multi ani de terapie cu tata, dupa care am ajuns si inotatoare olimpica), mie nu mi-a trecut prin cap ca as putea sa-i fortez sa intre in apa daca ei nu vor. Dupa 4 ani, Robbie a descoperit singur ca e chiar misto sa intri cu capul sub apa, cu un bunic al unui prieten de-al lui, si de atunci se scufunda ca un peste, desi nu inoata inca (zic eu ca acum e perfect sa-l invat, pentru ca i-a disparut complet frica de apa), ma roaga intr-uan sa mergem la apa sa faca scufundari. Emmy e in faza in care incet descopera ca daca se baga pana la genunchi in apa nu vine nici un monstru sa o manance, si-l mai vede si pe frate-sau in delir, asa ca progresam cu pasi mici, poate pe la 5 ani reusim sa ne bagam mai mult in apa... Dar eu sunt din aia nebuna care lasa copiii sa descopere lumea in ritmul lor, mi se pare o chestie super cretina aia cu "arunca-l in foc sa-l calesti"... daca la mine n-a mers oare de ce m-as astepta sa mearga la copiii mei, nu?!
    Dar cum spui, am si eu prieteni gramada din specia care isi chinuie copiii sa-i invete sa-si invinga frica (stai sa rad una buna) si ma doare sufletul de ei, dar nu pot sa ma bag... fiecare se gospodareste cum simte si cum stie...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Auzi ma...sa-i gospodareasca in pana mea la ei acasa nu pe o plaja plina de oameni carora li se cam scoala pariul maciuca de urletele disperate ale cate unui copilas din asta "calit" nevoie mare :))))

      Ștergere
  2. Aoleu, pai mi-ar frica si mie sa ma bage asa in apa, daramite unui bebelus! :)))

    Eu n-am invatat sa inot, ca...asa a fost sa fie, dar tatal meu imi povestea ca a invatat singur-singurel, si fara sa isi dea seama aproape. Imi povestea asta mirat si uimit de copiii cu 1000 de profesori si de lectii si de cursuri, dupa ce niste parinti s-au plans ca al lor copil nu voia sa intre in apa, chiar daca, citez, "eu il impingeam si ea il tragea in apa in acelasi timp, si tot nu voia". imi imaginez doar ce circ era acolo. :))

    RăspundețiȘtergere
  3. Al meu intra in apa cu noi, il amuza, insa atat. NU vrea la intot, NU. Bebeluna a zis pas. Scurt. NU in mare.

    Cam aici suntem acum si desi cred cu tarie ca e nevoie sa invete sa inoate (e chestie de supravietuire in viata) si voi cauta la infinit solutii sa ii fac sa intre cu placere in "apa mare", zau daca m-am gandit sa-i fortez. Mai rau le faci asa, mai ridici singur un obstacol pe care dupa aceea te vei chinui ca parinte sa-l dai jos, e stupid.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu incetul o sa prinda placere pentru apa. Dar doar daca-s lasati sa descopere singuri chestia asta. Scuze de raspunsul intarziat dar mesajul tau a aterizat in spam :)

      Ștergere
  4. Eu stiu sa inot doar stilul-epava, adica plutesc in deriva cateva minute si apoi ma scufund precum Titanicul. Si fi-miu ma mosteneste la talentul asta. :) La inceput mi-a fost cam ciuda ca nu-i place sa inoate, l-am dus si la cursuri dar mi-a spus clar ca nu-l atrage, prefera s nu-i treaca apa de genuchi. Pe urma chiar m-am bucurat fiindca n-am mai stat cu teama ca se va aventura in larg sau o sa faca dovezi de teribilism. Mai bine mai blegut pe mal decat mort vitejeste in larg! Plus ca asa n-or sa-l ademeneasca sirenele. :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Deci ma faci sa vin pana in 2 mai sa te pup si pentru postarea asta :-) Anul trecut ma saturasem de "vai, esti baiat, cum sa iti fie frica de apa?". Da, anul trecut i-a fost frica de valuri, de apa, el stie de ce. Intra doar daca il tineam in brate. Anul asta vad ca se simte relaxat, nu se streseaza nici daca ii vine valu' in cap.

    RăspundețiȘtergere
  6. Sa vezi ce misto e ca adult caruia nu-i place sa-i dai cu apa in fata si in urechi. Si le explici asta alora cu care esti ca-ti inchipui ca nu citesc ganduri. Si sigur se gaseste un glumet care sa-arunce ditamai valul. "Vai, era o gluma, n-ai simtul umorului?' Nu, n-am. Cele mai decente reactii au fost niste hohote de ras si un pic de misto verbal. O singura persoana a tratat situatia ca si cum ar fi perfect normal sa nu-ti placa sa primesti in fata, cu viteza, 2-3 galeti de apa sarata si rece. Ady

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, si sunt si oameni cu probleme mari cu urechile, nu tre' sa le intre apa in urechi ca fac otite nasoale...

      Ștergere
    2. din fericire, sau nefericire, nu am niciun fel de probleme de sanatate de genul asta, nici otite, nici nu mi se opreste respiratia, nici nimic. doar ca nu-mi place rau de tot. (daca se intreaba lumea cum ma spal pe fata si urechi, aia e apa putina si, mai ales, o controlez eu).
      si inca una, cred ca se aplica si copiilor "dar vai, cum sa nu vii pana aici, apa e asa mica". mica pentru tine, ca ai 1,70-1,80 m si unde tie abia de-ti spala fundul (scuze pentru exprimarea bruta), mie, la 1,50 m imi trece de burta. ce e mic aici? nivelul apei sau creierul tau?!
      unul din motivele pentru care imi place la munte (sunt mai multe; iarta-ma, mie imi place la munte :) ). acolo aproape toti suntem o apa si-un pamant. oamenii din zona se asteapta oricum ca turistii sa fie niste mamaligi, montaniarzii adevarati stiu cum sta treaba cu antrenamentul, lungimea pasului in raport cu inaltimea persoanei, etc si nu fac glume proaste, asa ca-s aproape pe picior de egalitate cu aproape oricine. ba chiar ma descurc mai bine, ca stiu ca trebuie sa tac ca sa-mi pastrez respiratia pentru chestii mai importante, sa pastrez ritmul, sa nu ma agit aiurea in tramvai si sa merg folosind un ritm constant de la inceput.
      ady

      Ștergere
  7. De acord cu tine, nu inteleg cum sa iti chinui copilul ca ai decis tu ca trebuie sa se distreze. ?!?!?!?!?!
    Nu sunt sigura de faza aia cu " te asigur ca nu va "raci" din cauza ca a stat in apa si i-a fost frig. ". As fi fericita sa fie adevarat, nu m-ar mai mustra cugetul ca a racit copilu' ca n-am avut eu inima sa o scot din apa la timp.
    Cat despre colacul cu chilotei, o sa te contrazic. Fiica-mea l-a iubit la un an si ceva, la doi ani si ceva, si acum la trei ani si ceva. Avem deja o colectie, masinuta, ratusca etc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu raceste copilul doar pentru ca sta in apa. Raceste pentru ca ia contact cu un virus, ar raci si daca ar lua contact cu el fara sa stea in apa. Ala cu chilotzi, nu e doar cu chiloti, e o chestie uriasa inalta cat copilul si patrata. Nu vad la ce foloseste pentru ca in el copilul nu poate face nimic, nu ajunge cu mainile nici in apa daca e f mic. Si n-am vazut decat copii care urla cand sunt pusi in ele.

      Ștergere
  8. buna draga mea! nu am mai vorbit de muult! imi pare rau! dar eu iti citesc postarile si ma simt ca si cum ai vorbi cu mine :)
    felicitari pentru postul acesta... parca ar fi scris de mine!
    am fost cu sora mea la mare cand avea 1 an si 1 luna si fugea numai spre apa. iubeste apa si in ziua de azi si e cea mai fericita daca e la strand/ piscina/ mare. iubeste sa fie impinsa pe nepregatite in apa, sa fie "aruncata", sa se scufunde, iubeste orice "joc" in apa.
    in alta ordine de idei, am tot citit saptamanile astea cat de frumos e la mare si mi s-a facut un doooorrrr! am fost la 2 mai de doua ori cand eram mica, la o "vila" care a fost cativa ani in constructie si a fost de neuitat :) imi doresc asa muult sa ma intorc acolo. anul asta nu am cum din diverse motive dar ma gandesc in fiecare zi sa vin la anul. te rog, imi poti spune dr pe ce data incepi sa faci rezervarile pentru anul viitor?
    te imbratisez :D

    Andreea

    RăspundețiȘtergere
  9. Andreea, te astept! Rezervare oricand. Scrie-mi aici: www.casa2mai.blogspot.com

    RăspundețiȘtergere
  10. Eu ma invinetesc in orice apa in maxim 2 minute daca nu dau din aripi. :D
    Fi-mea nu inoata.

    RăspundețiȘtergere
  11. eu abia acum citesc ce-ai scris aici si as putea spune ca eu am scris postul asta:)
    Suntem printer norocosi. Andrei a ajuns prima oara in 2 mai la 7 luni, apoi iar la 9 luni, apoi iar la 1 an si 7, 1 an si 9, 2 ani si 6...a fost topit dupa apa...mi-am dorit mult sa-i placa, dar daca nu I-ar fi palcut nu-l obligam veci-pururi. Dar...anul trecut am fost cu a amica s ea mama, ambele cu copiii dupa noi. Al ei ingrozit de apa...bai si-l forta sa stea ca "uite, Andrei sta , tu de ce nu vrei?" (cat de idioata replica!) ala urla pana se inverzea de plans..aia nu si nu ca tre' sa stea in apa ca ea stie ca-i face bine.. Imi venea s-o bat, jur!
    Nu-nteleg de ce fortajele astea. Nu inteleg, in general, de ce atatia parinti isi forteaza copiii sa faca diverse... Ma rog..
    Reveind..mi-a palcut ce-am citit. Nu si imaginile pe care, citindu-te, le-am revazut cu ochii mintii...de pe plaja, de la mare, cu atatia copii plangand..

    Anul asta A avea si vreo 6 sedinte de bazin si..surpriza..desi in bazin sta in colac, in mare i-a fost frica. La inceput nu ma prindeam de ce nu vrea colacul, apoi mi-am dat seama...marea mare..ii dadea o stare de nesiguranta fata de "cada" aia (e drept nitel mai mare) de bazin. Asa ca..l-am lasat pe picioarele lui cat putea merge dpdv "adancime"(vorba vine), atenta (caci am prins super valuri) cu el de mana, ori cu el in brate (cat rezistam, ca,nah, el 16 chile, io 53..e cam greu..) . In rest..am alergat de la rulote (caci acolo faceam plaja) pana la cazemata dinspre Nudi, prin apa mica de la mal, zi de zi..in continuu..caci asta facea all day long:). Cand nu dorea si mai danc..si mai mult..Si, oh, da, ii clantaneau dintii ...de numa' :P

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da pai intotdeauna o apa linistita e altfel decat marea cea care "da din valuri"...

      Ștergere
  12. Alexandra,

    Mai exista Casa de pe malul marii? Mai primiti turisti? Ca blogul/site-ul ei vad ca nu mai exista si nici mail la2mai@yahoo.com vad ca nu mai e de actualitate?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mailul e de actualitate dar am cam incheiat rezervarile pentru sezonul asta :)

      Ștergere