joi, 12 iulie 2012

Trafic ploiestean

 Azi in centrul Ploiestiului la ora 12 cand e traficul mai abitir, in intersectia cea mai aglomerata din motzul targului, semafoare ioc. De nici un fel. Mort tot. Soferii insa...vii, vioi, plini de energie. Am cantarit un pic situatia, am stat cateva secunde sa ma gandesc daca am cum sa fac sa nu mai am nevoie sa traversez, poate cine stie, gasesc alt magazin pe partea pe care sunt, conform bancului cu "daca ne-am nascut pe partea asta..." Nu aveam cum asa ca am inceput sa observ traficul. 

  M-a uimit destul de tare faptul ca era mai LINISTE ca de obicei. La acele semafoare, in mod constant soferii nebuni claxoneaza imediat ce stopul da semne ca ar vrea ca in urmatorul minut sa se faca verde...toti sunt cu mainile pe claxoane ca intr-un balamuc perpetuu in care niste oameni ne-tratati la cap au primit trompete la liber si nu stiu ce sa faca cu ele decat sa le actioneze intr-o dementa. Ca si cand s-ar misca masina mai repede daca ei claxoneaza.

  Acum era liniste. Erau motoare, lume, masini multe care veneau din absolut toate partile in acelasi timp. Si care treceau toate in acelasi timp desi eu stiu ca ar fi trebuit ca cel putin 50 la suta din ei sa se opreasca si sa acorde frumoasa prioritate de dreapta, care intra automat in functiune daca semaforul e defect. Bineinteles ca nu se opreau, insa nici nu claxonau! ULUITOR! Au fost obligati sa se civilizeze din greseala, din cauza situatiei care ii facea pe toti sa nu mai aibe TIMP sa urle din claxon pentru ca sunt prea concentrati sa incerce sa treaca intersectia fara sa iasa cu bube la tabla masinii. 

  Erau si multi pietoni care asteptau ca si cand semaforul ar fi fost rosu. Nu stiu ce asteptau, cred ca le era teama ca masinile o sa vina direct peste ei sau ceva. M-am bagat cu Mara printre ei si am zis cu glas tare: "propun sa pornim si sa trecem strada, soferii se vor opri"...o doamna a zambit, toti cei 7 oameni care asteptau au inceput sa se miste in tandem odata cu noi...am trecut frumos strada, soferii s-au oprit, traficul s-a reluat. Buuuun, asta la dus. Cand ne-am intors peste vreo 15 minute, vad in intersectie o cascheta.

  Din pacate nu era goala. Era plina cu un militian de la circuatie care probabil fusese informat ca Ploiestiul e incalcit si care se tarase din supa preistorica sa vina sa "faca ordine". Pai si credeti ca am mai putut sa trecem strada inapoi? Sau credeti ca soferii puteau sa mai ajunga unde or fi avut si ei treaba? Credeti ca s-a fluidizat traficul? 

   Cred ca am stat cinci minute pana am reusit sa traversam. Acu' io nu stiu ce sa zic...omu' parea ca are Parkinson, sau ca il curenteaza cineva la manute din cand in cand. El nu facea semne, el flutura aberant din aripi de parca ar fi vrut sa isi ia zborul spre tarile calde. Si nu cred numai eu asta ci si soferii...care nu intelegeau CINE trebuie sa treaca, pentru ca omu' se bataia asa de tare si facea toate semnele din dotare deodata, incat soferii aveau toti tendinta sa se opreasca. 

  Micutul incaschetat se ofensa, sufla si in fluier, se mai curenta oleaca, bataia aproape si din picioare, se sucea, facea semn pe un sens apoi se invartea, aia dadeau sa porneasca da' se opreau, pentru ca pana sa ajunga ei in intersectie, militianu' parea ca face semn la aialaltii. Era tanar saracu. Nu parea sa aibe vreun handicap psihic, desi asa ai fi crezut daca il vedeai cam CUM facea. Adica pana si EU daca ma pui in intersectie stiu sa fac semnele alea, sa ii opresc pe unii, sa stea altii, clatiti si repetati. 

  Sufla in fluier de se inverzise. El nu fluierul. Fluierul nu facea decat sa ii determine pe toti cei cu volan sa se opreasca. Din reflex. O singura tipa a fost cea care s-a prins imediat ca omu' e lipsit de medicamente, si-a bagat picioarele si a pornit frumos si a trecut intersectia fix cand ala se hotarase sa se suceasca invers de s-a trezit uluit cu o masina la curu' lui, s-a speriat, s-a dat intr-o parte si aia a fost. Tipa cu pricina a invins. Era blonda, probabil ca pentru ea a fost evident ce semnaliza tiripliciu'. Vorbeau cumva aceeasi limba.

  Ne-am mai invartit o tura si cand am ajuns iar in intersectie..venise alt caschetar. Au adus unu' batran si burtos nene. Sa repare el situatia. Asta...nu-si vedea pantofii de burta, cascheta mai pe ceafa asa, sa nu il incurce la circumvolutiune...fluiera o doina...oprea si pornea alene traficul, nu se grabea omu'. Pana la un moment cand l-a injurat un sofer. Da, da...l-a injurat din masina...asa ca porcusorul fluierici a injurat si el, s-a repezit cu mana la cascheta si s-a facut ca arunca cu cascheta in ala. Ala s-a ferit ca prostu', apoi i-a dat pedale sa fuga de acolo. O fi zis ca are cascheta de beton sau ceva. 

  Trafic nu era. Pe o parte semafoarele incepusera sa mearga la pietoni, asa ca am avut noroc. Am ajuns inapoi acasa azi. Restul cred ca sunt cu masinile in intersectie si acum. Sper ca au apa la ei ca e cam cald. 

2 comentarii :

  1. funny postul tau m-am amuzat !!!!

    RăspundețiȘtergere
  2. Ma bucur! Asta si intentionez...sa imi transform nervii si uimirile in ceva funny, barem sa radem de tara asta...)))

    RăspundețiȘtergere