Ce e un cadou?

  Azi am strans un sac mare cu jucarii mai vechi de-ale Marei ca sa le dam cadou maine colegei Andreia (da, asa o cheama pe hartie) una din tigancusele colege de la gradinita. Pentru ca tot azi a venit comanda pentru Mara....comanda numita Mos Craciun-mami-stiu-eu-ca-voi-sunteti! :))) Am dat comanda zilele trecute cand mi-am dat seama ca am si intarziat anul asta...anul trecut le-am luat din septembrie! 

  Ce e un cadou? Pai un cadou e in primul rand un proces de gandire. Da, nu e o simpla cautare in portofel...este un proces complex de gandire. Daca nu implica gandire nu e un cadou, e doar un gest de umplere. O activitate goala si lipsita de sensul corect. Sensul e sa ii arati acelui om ca te GANDESTI la el in mod activ. Adica cu capul, cu inima, cu sufletul. Adica de-adevaratelea. Nu ca doar ti-ai adus aminte ca e ziua lui sau Craciunul si ai luat ceva-orice-sa-ma-simt-si-eu-cu-ceva. 

  Sa iei cuiva un cadou e complicat. Foarte complicat. Poate de aia imi place foarte mult. Si cel mai mult imi place sa fac surpriza omului cu pricina. Azi am comandat si cadoul pentru el de Craciun. El si cu mine nu prea mai avem bani si chef de cadouri de cand suntem coplesiti de lipsuri diverse. Insa azi am avut o sclipire si am luat ceva care e despre el. Daca ii luam sosete era despre mine. I-am luat ceva care e despre el...i-am luat si Marei chestii pe care le-am studiat si le-am tot cautat si am tot gandit sa fie in asa fel incat sa ii placa EI. Ei, mai mult decat MIE.

  Pentru ca de cele mai multe ori avem chestia asta. Luam ceva pentru altu'..dar ceva ce ne place NOUA. De aia trebuie gandit omul ala. De aia psihologia spune ca actele de a darui sunt de fapt unele dintre cele mai egoiste dintre actele umane. Pentru ca daruim ca sa ne simtim NOI bine...pentru ca noua ne provoaca placere si gadilare la orgoliu bucuria si aprecierea celuilalt. Un act pur altruist e unul care te pune pe tine in pericol de moarte, nu unul care iti pune portofelul la incercare :) Si actele pur altruiste sunt rare tocmai pentru ca instinctul de supravietuire ne impiedica sa sarim in fata masinii cand trece o baba strada si o vedem ca mai are putin si isi tricoteaza mucii pe trecerea de pietoni in timp ce vine camionu'. Dar daca e un om drag acolo...sari! 

  Un cadou nu e atunci cand zici "iti dau io bani sa iti iei tu ce vrei"...aia e cel mult o generozitate la ora de sarbatoare. N-am facut niciodata asta si nici n-am de gand sa o fac vreodata. Mai bine nu iau nimic decat sa fac asa ceva. Urasc chestia asta. E ca si cand mi-ai zice "pupa-te si tu singura". Asta o fac oamenii care au mai multi bani decat sentimente sau cei care au impresia ca banii sunt mai importanti decat iubirea. Eu ma dau peste cap sa le placa! Sa fie despre EI si sa ii incante! Dar sa fie de la mine, nu luat de ei, ca atunci ne facem cadouri singuri. 

  Azi ma gandeam ce sa ii iau bunicii mele si ca de obicei ma gandeam ca nu am ce sa ii iau ca sa o bucur in mod real. Pentru simplul fapt ca are ce ii trebuie si ca viata ei s-a cam terminat. Apoi m-am gandit ca inca e vie, deci nu s-a terminat de tot insa nici prea vie sau in viata nu mai putem spune ca e. Acesta e purgatoriul. Nici viata, nici moarte. Batranete inaintata.

  Si apoi am vazut-o coborand din bloc sa plece la plimbare cand eu veneam de la gradinita. Era soare, era frumos...parca totul stralucea. Inainte si ea stralucea. Era o femeie plina de viata si de putere care pana la 87 de ani si jumatate a trait si s-a ingrijit singura. Azi era o umbra mov in soare. Haina ei e mov. Totul e mov, e culoarea ei preferata. M-am intors sa ma uit dupa ea cu inima stransa ca de obicei cand pleaca singura de acasa sa se plimbe 10 minute in jurul blocurilor. Furoul ii atarna mai lung decat fusta, picioarele mergeau incet-incet taraind pantofii...mana ii tremura pe bastonul cu trei picioare pe care i l-am luat ca sa poata sa iasa singuta afara. Mergea incet. 

  A fost prima data din 2 iunie 2011 cand a patit accidentul si pana acum...cand am plans de mila ei. In ziua aia am plans de mila ei pentru ca nu a murit si mi s-a rupt sufletul stiind clar ce urmeaza pentru EA. Ce o sa insemne pentru ea sa ramana in purgatoriu. Azi mi-au dat lacrimile pentru ca am vazut-o cum se topeste pe picioare si am fugit in bloc sa nu ma vada cineva si sa nu ma vad pe mine ca mi s-a rupt sufletul de mila ei. Ce sa ii iau de Craciun? O alta viata pe care sa o ia de la capat?

  O sa ii iau o caciula. Ca mereu ii e frig la cap.