Acum 8 ani, dupa ce faceam marele scandal cu Puie and Co, dupa ce ma cauta politia romana imediat dupa aterizare, cu citatie acasa cum ca TREBUIE sa ma prezint gen a doua zi... eram aici. La Portsmouth. In Cosham. La prima noastra chirie, un apartament absolut ciudat de minunat. Am iubit casa aia enorm. Le-am iubit pe toate.
8 ani mai tarziu, 2 chirii si o casa cumparata mai tarziu, un job extenuant pentru el, apoi altul, 3 joburi ale mele idem de extenuante si acum urmeaza al patrulea, doua scoli ale ei si acum urmeaza a treia.... Ne-am urmat parcusul tot in sus de cand am venit aici. Am facut in 8 ani cat n-am facut in toti anii aia in Romania :)
Mara merge la colegiu in septembrie, eu merg la noul job la NHS la spitalul de vizavi de casa noastra, peste o saptamana si un pic. Acum 8 ani ne dadeam noi noua jos din acel avion, cacate pe noi de frica. Azi suntem idem, urmeaza alta etapa de necunoscut pentru amandoua :) Si avem emotii mari si da, o sa fie bine, sunt sigura de asta. Daca mi-ar fi zis cineva acum 8 ani ca o sa reusesc sa ajung in marea ecuatie numita NHS as fi intrebat ce fumeaza la micul dejun :D
Sa mai zic ca ne e bine aici? Nu cred ca are sens... Cel mai bun lucru pe care l-am facut in viata asta a fost emigrarea. Si pentru ea, si pentru noi. 8 ani... nu stiu cand au trecut si ne-am bucurat de tot.
