vineri, 5 august 2011

Maiestria tertzului

  Dispare tonul la telefonul fix Romtelecom. Din diverse motive foarte naspa, nu l-am anuntat imediat am amanat pana cand nu s-a mai putut. Vine un nene de la Deranjamente Romtelecom. Mustacios insa simpatic, omu' stia meserie, stia ce cauta si de ce, avea si ceva aparatura. Cautam semnalul prin toata casa, nu e. Se duce jos la cutia generala, sta pe acolo, cauta si nu gaseste. Ce nu gaseste? Pai cum ce? Abonatul IO. Nu mai e. Pai cum nu mai e mai nene, intreb io semi-tampita.

  Sta omu' scarpina mustata si zice "sa tragem alt cablu, ca nu mai e". Zic nene, acu o luna era si aveam, acu nu mai e si nu mai exista? Mai sta el oleaca si odata ce il vad asa... i se lumineaza mustata de o revelatie magica. Vorbeste catre sinea lui "tertzu... tre' sa sunam tertzu". Io, crezand ca nu pricep cuvantul corect: poftim? ce sa sunati? El, inveselit brusc : "tertzu doamna, a fost lucrare acu' vreo luna si au pus o cutie noua si au umblat si nu v-au mai legat la loc. Si daca n-ati zis..."

  Adicatelea sa vina javrele platite de Romtelecom si care au dat buleala, sa repare si anume sa gaseasca cablul meu si sa il conecteze la loc la cutie. Zis si facut. Azi la ora 8 mi-au rupt usa. A venit Tertzu'... care tertz nu era singurel, ca astia umbla in haita. Adica erau PATRU. Cand am deschis usa rupta de somn am crezut ca sunt cersetorii sau gunoierii care mai vin sa ceara bani pe la usi. Un tataie care el era "seful" ma informeaza ca sunt de la "telefoane" si ca au venit sa repare.

  Intra toti buluc in hol, fara sa ma intrebe. Patru nespalati cu niste salopete care nu mai vazusera apa de cand erau ele mici... m-au invaluit tandru cu un miros specific. Domle, oamenii profesionisti nevoie mare. Era tataie asta care batea spre 70 de ani, inca doi care pareau a fi de pe undeva de pe la Cocorastii Mislii luati direct de la activitatile agricol-distractive, si un tigan. Negru. Foarte negru. Cel mai negru tigan posibil. Ma uit pe masa din hol, doua portofele si cheile de la o masina zaceau aruncate la vedere. Zic hait ca nu e bine.

  Ma duc incet, imi iau catrafusele de valoare in timp ce ei cauta problema. O cauta cu, bineinteles, sculele din dotare. O foarfeca. Si o surubelnita. Atata aveau la ei. Patru oameni au venit cu o foarfeca. Desface tataie telefonul din bucatarie, pune ala cauta semnalu: "nu e, doamna". Zic hai sa mori tu ca esti inteligent. Asta puteam sa iti zic si io. Si chiar si nenea de ieri. Ma uit in jos pentru ca mor de somn. Ma trezesc brusc. Tataie Tertzul e incaltat cu niste papuci facuti din macrameu. Cu gaurele. Imi musc repede buza ca sa nu rad.

  Il lasa pe unu' din ei aici cu o bazaitoare legata de firul telefonic. Da, aveau si bazaitoare. Ceilalti trei, in frunte cu Papucel Macrameu dau navala pe usa foarte preocupati sa caute jos la scara firul care bazaie. Nu bazaie nici unul. Firul nu mai exista. Sau nu mai e capabil sa bazaie. Dupa ce se precipita pe scari de patru cinci ori fix degeaba... tertzul macramist ajunge la concluzia tragica ca tre' sa traga alt cablu, ca al meu nu mai e. Zic nene, nu te supara... da' UNDE e? Pai nu stim. Pai cum nu stiti? Cine a umblat acolo? El se uita la macramee si ridica din umeri. Io zic... mai am o intrebare daca nu va suparati. Pe UNDE il trageti? Ca prin gaura prin care intra in casa cablul tv si internet, nu mai e loc. E cum ar veni plina. Aveti bormasina sa dati alta gaura?

  Si de aici li s-a rupt filmul. Daaa, avem, facem, stati sa vedem. Auleu hai mai repede cu alea ma ca ne apuca noaptea aici. Vine tiganu' cu bormasina. Cred ca era luata de undeva de la un magazin d-ala de 38 de mii (3,8 lei noi) de pe vremuri. Avea si un burghiu cam de 5 centimetri. Si da, stiu cat inseamna cinci centimetri, desi sunt femeie. Si subtirel ca un ac de seringa, asa. Ma uit la aia, ma uit la peretele pe care il stiu sigur ca e din beton armat, si il intreb pe tigan: tu cu aia vrei sa dai gaura? Pe el il bufneste rasul. Era de fapt singurul care avea o jumate de creier in dotare. Razand zice "pai alt burghiu n-am". Zic pot sa iti ofer un clestisor de unghii, ca te asigur ca va fi mai eficient ca bormasina ta de papusi Barbie. Iti spun sigur ca in peretele asta nu o sa faci nici o julitura cu aia. Incep toti sa rada, mai putin Macrameu, care deja era nervos ca tre' sa si munceasca: "ia hai ma trage de cablurile alea sa facem loc pe langa".

  Si aici mi s-a rupt mie filmul. Si am inceput sa prestez cu decibeli la ala suit pe scaun care se apucase sa traga vartos de cablul de internet, tv si alarma care intrau toate printr-o gaura destul de mica oricum. "NU MAI TRAGEEEEEEEEEE CA IL RUPI" Ala da-i si trage. Io : "ALOOOO... vrei sa iti dau branci de acolo? Nu pricepi ca daca tragi si il indoi o sa il distrugi?" Macrameul tertziar il da jos de pe scaun, se suie el si incepe sa traga MAI TARE! La care eu tip la el cat pot de tare: "bai nene...NU MAI TRAGE ca sun la Romtelecom si anunt cum lucrati". Hopa, taci ca s-a mai linistit. Noroc cu tziganu' care s-a suit si a incercat sa faca loc cu o surubelnita pana a reusit. Am mai strigat si la ala de fiecare data cand atingea cablurile. Deja toti patru erau transpirati de atata efort.

  Trag ei repede cablul de pe scara si unu zice "pe asta il lasam asa aici". Adica atarnat asa pe scara pe langa canal-cablul existent. Zic pai nu vezi ca ai canal? Pune mana si baga cablu in el, ca de aia e pus acolo. Sau oi fi crezand ca ala e vreo stucatura de decor? Bai nene, baga cablul, il conecteaza si dupa aia se mira ca telefonul are altfel de ton. Ma mir si eu impreuna cu ei. Telefonul e redirectionat, si de unde sa stie ei, lucratorii in telefonie, ca are alt ton cand e redirectionat? Ha?