sâmbătă, 18 aprilie 2015

Transline dă țeapă. Nu mergeti la Transline!

  Acum o saptamana sotul meu ajungea la Manchester la "Centrul de acomodare Transline" unde firma de recrutare Transline ii promisese asa: o saptamana de training in care are casa asigurata (in share dar asa sunt casele pentru nou veniti in Anglia), dupa training li se promitea preschimbarea permiselor de conducere (in Anglia nu poti lucra ca sofer profesionist fara sa ai permis de UK decat la modul teoretic un an, la modul practic toti cer) si li se mai promitea un job temporar pe durata preschimbarii si a obtinerii de acte necesare rezidentei. Si apoi job la diverse firme. Interviul initial s-a tinut la Brasov cu reprezentati ai Transline din Anglia. Ulterior aceluia (care a constat in vreo doua ore de teste de legislatie rutiera si legata de condusul de camioane) au mai dat online inca niste teste si un interviu telefonic. Deci na, ai fi zis ca e treaba serioasa.

  Acum o saptamana, dupa ce de trei zile am murit si am inviat de o mie de ori in ideea ca omul a plecat cu Tico pana in Anglia pentru ca o doamna de la Transline l-a sfatuit sa vina cu masina proprie acolo... deci dupa 3 zile de drum...a ajuns. A ajuns sa constate ca e ca in bancul cu radio Erevan: nu i sa dat ci i s-a luat, nu era o masina ci o bicicleta, nu era nici job, nici casa, nici nimic. Nimic acceptabil.

  Au ajuns intr-un apartament unde...nu aveau loc. El si colegul Radu cu care a plecat de aici. Noroc ca au plecat doi ca altfel cred ca le venea sa se spanzure la fata locului. Acolo nu ca nu era o camera si pentru ei dar mirosea a.... well, a oameni care fumeaza intr-o casa, a esenta de jeg boschetaresc (o fi asta un cuvant?) Si a oameni care nu se spala si nu-si spala hainele. Si era jeg si mizerie. Si nimeni de la Transline care sa dea socoteala! Si mai mult decat atat, soferii dusi acolo de Transline stateau degeaba, cu permise neschimbate (pentru ca firma nu facuse asta) si fara joburi. Oh, ce dragut!

  M-a sunat si i-am gasit hotel. Mare noroc am ca Booking ma stie de client fidel si am chiar si oferte speciale (despre cum am aflat asta in alt post, la mine aparea hotel si la el nu aparea!). Una peste alta evident ca am avut noroc. Bineinteles ca Marius mai avea ceva oameni pe acolo si alte contacte. Are prieteni adevarati acolo, oameni care l-au ajutat acum asa cum au putut. Eco, va iubim! Asa ca s-au aliniat lucrurile si au plecat spre Southhampton.

  Dincolo de faptul ca acum 5 ani cand am decis sa plecam eu alesesem orasul asta... eu il alesesem pentru ca e practic la mare. La apa. Acum eram ferm setata spre mijlocul Angliei pentru ca acolo era aceasta firma englezeasca de recrutare, Transline. Firma serioasa cu HR din Polonia! ???? Asta m-a uluit pe mine din start. Pentru ca acceptarea la Transline n-a fost usoara. Baietii au dat interviuri, examene online, draci, laci. Adica sa nu credeti ca a fost SIMPLU! Totul parea a fi asa... cum trebuie. Doar ca mie in spatele creierului imi suna o alarma despre doamna care suna...din Polonia.

  Stiu, e o prejudecata. Dar mai stiu ca daca esti o firma internationala mare cu sediu in UK si faci angajari in UK... nu ai nici un motiv sa ai HR in Poloniaaaaaaaaaa! Ok, costuri, taxe... dar mna, cam suna o alarma. Si alarma mea s-a dovedit una reala. Firma Transline duce soferi profesionisti de TIR (cu atestate de toate categoriile) in Anglia ca sa ii tina acolo pe banii lor pe banca de rezerva. Nu fac ce promit! De ce? Pai pentru ca romanii accepta asta de disperare sau pentru ca nu au alta solutie. 

  Doar ca ai mei nefiind disperati, plecati de acasa cu mandrete de Tico, bani, mancare, unelte si contacte... au bagat nasul, au mirosit si-au tulit-o mai ceva ca mama mare in fata bombei de la razboiu'! Si-au ajuns la Southampton unde incepand de azi au casa lor cu chirie, au joi interviu pentru acordare de numar de asigurari sociale, o sa aiba si job foarte curand. O sa isi faca restul de acte singuri si o sa ii injure pe cei de la Transline o mie de ani.

  Tineti minte: TRANSLINE! NU! Daca oamenii care au fost tepuiti inainte (si inteleg ca mai exista multe cazuri) ar fi scris undeva despre asta, pe forumuri, pe grupuri, undeva, oriunde... la cautare am fi aflat si noi. Si altii ca noi care ne facem temele. Eu acum vreau sa pornesc o campanie. Sa vedem cat de mult se va duce vestea cum ca Transline da teapa!

  
Din categoria tot raul spre bine, aici le-am gasit hotel, Bournemouth, aproape de Southampton :) 

vineri, 10 aprilie 2015

Saptamana Altfel. Aiurea.

  Nu stiu ce-ar trebui sa fie aceasta saptamana. Adica in teorie stiu dar mi se pare atat de idioata ideea incat ma bochez. Adica statul roman s-a gandit domle cum putem sa le luam astora cu japca o saptamana care ar fi trebuit sa fie din vacanta de Paste? Pai ia hai sa ne jucam de-a "distractia". De-a "creativitatea". De-a "sa invatam lucruri noi". Doar ca, conform bancului, nu li s-a dat ci li s-a luat si nu era o distractie ci o oboseala fara sens.

  Nu e hilar? Nu asta ar trebui sa faca scoala in fiecare saptamana din an? N-ar trebui ca o data la cateva luni sa mearga intr-o excursie de o zi? N-ar mai trebui sa iasa la un muzeu, intr-un parc, la un atelier? Dar in timpul saptamanii, adica hai sa vedem, chiar nu putem renunta la ecuatiile de gradul 3 de la clasa 1 ca sa iesim in parc cu totii? Sau la un ceva... Nuuuu, nu se poate. Dar lasa ca punem o saptamana pe care o numim Altfel si care de fapt e un nimic dar un nimic teribil de obositor. Nu zic, poate la altii e o minunatie plina de informatii noi pentru copil, pentru noi in cei 3 ani de sistem n-a fost. 

  Aseara la ora 9 cand am luat-o pe Mara de la scoala m-am gandit sincer ca trebuia sa n-o las sa mearga in aceasta saptamana altfel pentru ca in afara de faptul ca a obosit ingrozitor si ca am cheltuit 160 de lei...altceva n-am reusit. Cretinismul perfect e ca Saptamana Altfel se intampla, da, ati ghicit, pe banii parintilor! Si la stat si la privat. Adica statul a dat o lege dar n-a alocat si fonduri. Ai bani? Bine. N-ai bani? Pai sa faci bine sa ai pentru ca daca copilul lipseste ia absente o saptamana, da? 

  Motiv pentru care pe la stat se cam sare peste Saptamana Altfel in sensul ca ii duce undeva o zi si restul fie fac ce fac de obicei fie stau acasa. Oamenii de la Spectrum au organizat cu mare simt de raspundere saptamana. Luni au fost la film, marti la teatru, miercuri la atelier de quilling (nu ma intrebati, e o chestie cu rasucit de hartiute mici si facut decoruri din ele, e singura chestie care i-a placut Marei saptamana asta) si joi i-au dus la Brasov in excursie (Biserica Neagra, Prima scoala romaneasca, Gradina Zoo si masa la restaurant la Sacele). 

  Insa organizarea... romaneasca. Vino tu la 8 la scoala ca unii o sa intarzie si plecam la 9. Ne intoarcem la ora 18 daca nu cumva ne incurcam pe drum si venim la 8 juma' seara. Cand s-a dat jos din autocarul ala in care practic a stat toata ziua Mara era albastra la fata. Si nu, nu are rau de masina. Era lesinata de oboseala. Am luat un taxi si am dus-o repejor acasa, am bagat-o in dus ca sa-si revina ca o floare ofilita. 

  I-am dat sa manance (mancasera la 2 de pranz si era 9, ea a avut in plus la ea dar nu suficient pentru o iesire de 12 ore) si a prins glas. "Mami, mai bine stateam acasa". Dupa care a inceput sa-mi povesteasca cum un copil mai mare a pleznit-o peste fata (evident nu stia de ce si o cred), cum altul i-a zis sa se pupe pe gura cu prietena ei Diana (chestie care a socat-o teribil), cum altul... Pentru ca da, e o prostie sinistra sa duci copii de la clasa 1 la a 4a in acelasi autocar la gramada. Pentru ca cei mai mari asta o sa faca. Sa ma pici cu ceara daca pricep de ce n-au luat cate o masina pentru fiecare clasa... Dar cum am spus, organizarea lipseste cu desavarsire. 

  Si-a luat doi magneti foarte frumosi si o carte. O carte de istorie cu istoria Imnului National. Mi-a zis ca i s-a parut interesanta si ca "mami, era cu ISTORIE"! M-a lasat muta. 

  Asadar dupa Saptamana Altfel din 2015 fi-mea a invatat ca: 1. mancarea nu e niciodata suficienta. 2. cineva o poate lovi degeaba si ca ea singura trebuie sa se apere. 3. ca daca ea si prietena ei se inteleg foarte bine vor fi invitate la lesbianism. 4. ca nu prea intelege ce-au zis oamenii de la prima scoala romaneasca (cum sa iti imaginezi ca la clasa 1 ala e un loc corect de vizitat??!!? si de aia nu trebuie amestecati cu clasa a 4a!) dar crede ca era interesant 5. ca n-a avut destui bani sa-si ia si o harta pe care o vindeau ei acolo. 6. ca la film e ca la film si la teatru e ca la teatru iar la zoo ca la zoo. Pentru ca le arati aceleasi lucruri, nimic nou! 7. Ii place quillingul a fost foarte incantata, macar cu asta ne-am ales.

  Niste lectii importante de viata care ne-au costat 160 de lei. Din cate aud la altii a fost mai rau asa ca zicem mersi. Si, ce faceti de Paste, ne intreaba toata lumea. Pai nimic. Nimic-nimic. Suntem singure acasa si o sa ne facem de cap nefacand nici una din mancarurile nasoale din aceasta sarbatoare naspa. Daca imi aduc aminte o sa fierb 3 oua si o sa i le dau sa le faca cu carioca asa cum facem de cand stie ea sa deseneze. A, si mi-a zis ieri ca a aflat ca "unii copii primesc cadouri de Paste"... cand m-a vazut ca rad a zis repede ca oricum ea a primit mai multe de ziua ei si ca e foarte multumita :))))) 

  Ceea ce va dorim si voua! Pasteti Fericiti!

miercuri, 8 aprilie 2015

O geanta sa mai indesam si-n Anglia sa ne relocam!

  Gata. A plecat emigrantul catre UK. Nu, n-am plans pentru ca eram prea ocupata sa rad de el ca de obicei. Deci cum sa va explic, a plecat cu Tico pana in Anglia. El de plecat a plecat, mai urmeaza sa si ajunga peste cateva zile. Escale la Timisoara si in Belgia la niste prieteni, gata, e prea batran sa mai faca o Anglie dintr-o bucata cum facea acu' zece ani. 

  Evident ca iar a trebuit sa-i fac eu bagajele. Chestie destul de complicata avand in vedere ca ieri am fost singura prin batatura ca el avea treaba. Iar eu, inarmata cu un aspirator si niste saci ii sugeam chilotii. Alo, nu va ganditi la prostii. Saci de vidat haine, bre! Am supt pana la nivel de fotomodel international juma' de casa. Am scarmat si-am sortat si-am trimis catre Anglia parte din lucrurile care o sa ne fie acolo utile. 

  Azi de dimineata evident ca nu facusem nici jumate si ne invarteam amandoi in miscare brauniana pe langa papornite. Eu sunt organizata foarte tare din nascare, da' asta micu' ma incurca rau de tot. Pentru ca el face totul impotriva oricarei logici si ergonomii. Azi cand el trebuia sa fie de mult pe drum aspira de zor o geanta. M-am dus sa vad ce face. Era o geanta cu ceva cabluri si cacaturi la care n-a mai umblat de 4 ani. Il apucase acu' sa o aspire ca poate "o fi buna la ceva". E o geanta foarte inteligenta, cantareste goala spre 10 kile si incap in ea fix 3 becuri, deci perfect inutila. 

  Mi-a venit sa iau aspiratoru' ala si sa i-l bag un pic intr-o ureche, sa se faca curent la neuronii aia, poate s-or trezi. Dupa ce l-am fugarit din toata casa ca se facea ora de luat copilul de la scoala si io nu puteam pleca, l-am alergat pana a reusit sa-si traga si o pereche de pantaloni pe el si ne-am apucat sa caram minunatiile la "masina". O pun in ghilimele ca e Tico si nu pot sa nu rad. Afara erau vreo 5 grade cu un vant voios care te lucra pana la os. Iaca poezia!

  Maaama, cand ne-am vazut cu ele langa masina, mie una mi-a venit nu sa bag valiza in Tico ci pe Tico in valiza, jur. M-am uitat si m-am crucit gandindu-ma ca nici cu incaltatorul n-o sa putem sa le indesam in Furia Albastra. Da' cum ergonomie is my middle name am facut trei ecuatii mentale si-am indesat, stimati telespectatori, juma' de casa in Tico. E drept ca l-am utilat de curand cu un sicriu din ala pe acoperis. Un sarcofag d-ala de vreo 300 de litri care deja a triplat spatiul de pus bagaje.

  Cu scaunele din spate rabatate am obtinut asa cam cat juma' din portbagajul de la Dacia Break a maica-mii din '90. Mamica si le-am infundat de mai aveam putin sa ne suim cu picioarele pe ele. Faza cu suptul de tzoale rulez pentru ca facandu-le mici le-am indesat in sicriul zburator si le-am incuiat acolo. Dar daca cumva se fasaie vreuna din pungi, Tico o sa faca ca popcornu'. Infloreste pe drum!

 In final am obtinut asta:

tziganeala, a se observa colacul de CABLU!

valeu!

ia, se mai inchide?

victorieeee!!!

  Cam asa a plecat Marius catre Anglia. Daca avem noroc o sa si ajunga la destinatie unde il asteapta oamenii aia cu jobul. Pana una alta tineti-i pumnii sa ajunga cu bine! V-am pupat!

marți, 7 aprilie 2015

Raceala la masculi

  Masculul nostru raceste rar. Rar spre deloc. In general el nu se imbolnaveste, are cateva chestii ale lui, ceva migrene...le stie si le vaita si pe alea. Dar cand raceste...oooioioiiiooiiii mama!

  Intai il vezi asa cu o moaca. Stii dupa moaca, puiul e ranit! Umbla prin casa ca un coi intr-o caldare, se duce, se intoarce, nu stie de ce-a plecat si un' se duce. Moaca la fel! Coafura rezista. Are o moaca cel putin de om care e cu un adidas in groapa cea vesnica. 

  Incepe si tuseste. Cand tuseste se tine de burta de zici ca naste. Tusea, nu ma intelegeti gresit, a pornit sa zicem acum 4 minute sau acum o zi-doua. Nu-i ca si cand ar tusi de 3 saptamani in continuu. Tuseste un pic mai apasat. "Ma dor coastele" ma informeaza maraind din toti bojocii. Urmeaza inevitabil "ma-doare-burta" si fratii ei ma-doare-carnea sau am-frison! Ma dor incheieturileeeeeeeeeeeee! Ma dor toate aleaaaaaaaaaaaaaaaa, ma doare toata carnea pe mineeeee! 

 Ummm, ok esti racit, am inteles! Las toate alea ca sa-i produc ceai si sa-i var in bot pastile si vitamine. Evident el nu stie CE sa ia cand e racit. N-are nici o idee! O sa ajunga la 80 de ani si la primul muc o sa sune la 112 sa-i zica si lui cineva cum sa ia o aspirina. Pentru ca eu voi fi moarta de multa vreme atunci, asa mi-am propus!

  Nene si doarme. E mort de bolnav da' doarme! Sforaie linistit pe sistemul "zac aici sunt mort, auleu mamica meaaaa!". Asta e neam cu fi-sa, doar pe aia o stiu sa doarma ca curca-n cotetz cand e bolnava as in din prima secunda de boala ea doarme. Io una cand sunt moaaaaaarta, auleu-mamica-mea, nu poci sa dorm nici zi nici noapte! Astia trag la aghioase de zici ca e concurs cine poa' sa sforaie mai mult cu mucii sub forma de hatzuri, cu diareea la el sau cu voma-n gat, pe cuvant! N-am pomenit asa ceva, li se da reset la sistem direct! 

  Masculul racit bazaie nefericit "mdaaa, un ceai d-ala ar fi bun" cand tu il intrebi a paishpea oara daca nu cumva doreste un ceiuletz cald pentru gatuletz. Nu, eu nu zic cu diminutive d-astea da' ma invart in jurul lui ca o closca beata intrebandu-l cum sa fac sa imi revina si mie masculu' in batatura, ca versiunea asta vaicaricioasa ma face sa-mi doresc sa-i ard un facaletz in fes si sa-i zic "daaaaaaaa, ai racit! get over it, dude!"

   Femela racita se scoala, face mancare, spala rufe, hraneste copilu', face lectii cu copilu', da cu aspiratoru', freaca putin cada si veceul, pune niste muraturi si dupa aia se intreaba asa, alene... oare ce sa-i mai dau masculului racit sa nu se mai vaite ca o domnisoara de pension? Raspunsul e nimic. Nu-i mai dai nimic si-l lasi ca sigur ajunge el si pana la oala cu ceai din bucatarie, ba chiar nimereste si un Paracetamol pe drum! Nu, domle, nu l-am lasat, i-am adus eu inca un ceai...pfff, ii dau orice numa' sa nu-l mai aud cum se vaita intre episoadele de somn profund!

   De ce rad eu? Pai pentru ca e genul ala care daca isi taie un pic capul pana la os zice "ceee aaaaare maaaa? m-am julit un pic!" In plina criza de hernie de disc acu' ceva ani dupa ce a stat 2 ore pe jos ca cine pusca mea putea sa-l urce in pat, a mai stat un pic si se gandea serios sa plece la serviciu. Nu ca ar fi putut merge biped, da' omu' avea nitzica treaba! Da' sa te tii daca raceste!

  Mereu imi imaginez cum or discuta virusurile intre ele. Alea care ataca masculii cre' ca-s tot masculi. Si parca-i aud: "il rupem p-asta, coae? ce zici, il facem plangacios in maxim 6 ore? aaahahaaaa, hai, pe el, manca-ti-as si dupa aia mergem la o bere!"

duminică, 5 aprilie 2015

Cea mai frumoasa zi

  Ne-am dus ieri la Bucuresti sa o sarbatorim pe cea-de-8-ani. Pentru ca toti prietenii nostri sunt acolo (asa e viata asta, dubioasa) am zis inca o data sa ne ducem noi ca sa nu-i trambalam pe ei incoace. In plus, cand propui trambalare tinzi sa ai succes spre zero pentru ca bucurestenii sunt destul de alergati prin masini in timpul saptamanii, fix asta nu le trebuie intr-o sambata. Si eu stiu asta. 

  Si noi am plecat mult prea tarziu de acasa, insa Herastraul ne-a intampinat cu liniste si soare. Daca vreti, la 10 juma' dimineata sambata, la Roata Mare, sa stiti ca e liniste si cam 5 oameni pe metru patrat in loc de 50. Cu mare greutate am infundat in Tico tot ce-am facut de mancare. Si-am facut prea putin! Pentru douazeci si ceva de oameni mari si mici... a fost prea putin. La limita. 

  Stiti cand merge mancarea si bautura, da? Cand te simti BINE! Cand e frumos afara, desi bate vantul intr-un aprilie cam cel mai rece din ultimii 8 ani. Ne-am simtit atat de bine, am ras atat de mult, ne-am bucurat asa de tare unii de altii...Copiii mai mici sau mai mari au fost in al noualea cer. Bebelusii au dormit cu spume, astia mari au alergat cu spume. Adultii s-au ras. 

  Sa vezi copilasii mici cum vin pe patura unde ai aliniat mancarea si mai trag o tura de orice este asa ceva...priceless! Piticoti de 2 ani, impiedicati... se repezeau la mancare cu viteza luminii. Fi-mea a prestat vreo doua pateuri cu carne si o briosa si apoi n-am mai vazut-o pana la plecare. Venea din cand in cand sa se adape. Am plecat de acolo sa le ducem pe Gabi si Bia la Buftea si pentru ca ne era ingrozitor de foame ne-am oprit la Taverna Studioului unde e mancare buna si ieftina. Si-am stat cu fetele si acolo, si-am jucat Nave, am mancat intai friptura si apoi aperitive ca nu ne saturasem, si-am ras iar. 

  N-am prea multe cuvinte. A fost cea mai frumoasa zi din ultimul an. Au fost cu noi prieteni de-o viata si prieteni de-asta vara. Casuta de la 2 Mai ne-a adus niste prieteni atat de frumosi de n-am cuvinte. Eu una am plecat de acolo in al noualea cer. Mara, nu mai zic. A primit un teanc de carti cat jumatate din inaltimea ei, in romana si engleza. Si Lego. Azi a mermelit la Lego 6 ore fara sa cracneasca. Se certa cu el ca nu-i iesea, da' cand a inviiiins... Multumim Ioana! 

  Va multumim tuturor ca ati fost ieri acolo in vant si soare de aproape primavara. Sunteti oamenii nostri. Va iubim! 

Best friends cu briose-n bot

Trei care rad ca la pomana

Pe astia ii iubesc de nu mai pot!

Si pe astea!

Soarele meu

Verisorii maimutzistici

Love
Love la Buftea la Taverna, ne era foame!

Asta-i ala de-l iubesc de mi se infunda urechile!

  N-am destule cuvinte da' cam asa a fost. Sunt inca sub efectul minunatiei de ieri. Miercuri el pleaca spre Anglia, va rog sa ne trimiteti energiile alea bune! V-am pupat!