Un leu şaizeci

  M-am suit azi in troleu sa ma duc unde aveam treaba. Vine controlul. Io, femeie serioasa cu beletu' la mine. Unul din ala cu doua capete, ca balaurii din povesti. Pe unul il compostasem, mai ramasese unul bun. 

  Eu detest controlorii de la RATPH. Pentru ca sunt toti de etnie spaniola (am auzit eu cum il striga unu' pe fi-su Rafaiel), toti sunt colorati, cu burta, si cu o infatisare din aia de nu iti doresti sa te intalnesti cu ei noaptea pe strada. Asta ma deranjeaza, pentru ca mi-e clar ca i-au ales special ca sa te sperie. Unu' nu e alb sau de alta etnie decat cea  creola. Si culmea, niciodata ei nu cer biletul con-etniashilor lor (na ca am facut o rima cu parnaiashilor, ca asa imi vine la gura). Cand vin sa iti ceara biletul, lasa politistul cu care umbla mai nou mai in spate, ca sa isi poata ei etala "puterea" lasata de Dumnezeu in mainile lor pe acest pamant.

  Vine burtosu', cere beletu. Ii dau beletu' si el ii face o ruptura fix pe capatul ala virgin. Ala necompostatu'....Pleaca. Io, ma uit la bilet siderata, ma duc dupa el si zic "nu va suparati, ati rupt capatul gresit"...la care el face "n-are nimica"....

  Am vazut verde. Apoi albastru. Apoi rosu. Cand dau de rosu e clar ca mi s-a aliniat curcubeul din cap si e cazul sa fugi de mine. Ii zic..."mi-ati distrus capatul BUN al biletului". Se uita la mine cu cele patru clase din dotare si cu privirea bovina. Nici macar nu pricepe despre ce vorbesc. Autobuzul ajunge in prima statie si ei toti coboara. Ma arunc din autobuz dupa ei. Ma gandesc pret de o secunda ca s-ar putea sa musc pe cineva pentru acel capat de un leu saizeci al biletului. Ma pufneste rasul.

  In statie cand si-au dat seama cu totii (3 etnici si un politist alb-alb ca spuma laptelui si tanar-tanar ca de doishpe anisori) ca eu sunt langa ei....stupoare. Ii arat porcinei biletul. "Mi-ati rupt capatul bun, imi dati un leu saizeci pentru el". Se uita la mine blond (ha, ironia!). Repet: "e ceva neclar? mi-ati rupt biletul ( a se observa pluralul maxim reverentios de care am fost capabila) si vreau banii pe el".

  Incep toti sa rada..."haideti domnisoara (mbine, oricat m-ar flata complimentul tot te duci la dracu') hahaha...ce, are, inca e bun". Pai zic si cand o sa vina urmatoru' "coleg" si io o sa fiu cu un bilet rupt si compostat si eventual prins de aparat, ce o sa imi faca? O sa imi dea amenda, nu? Liniste. Nimeni nu pricepe nimic. Incep sa discute intre ei ca si cand nu-s acolo.

  Scot telefonul din geanta si zic "a pai sa sunam la 112, asta e furt". Dupa care ma uit la politistul care se facuse galben ca un racan care se respecta, ma duc langa el, il bat pe umar si zic "domnul politist, am de declarat un furt". Liniste. Zic "un leu saizeci mi-a furat domnul". Asta s-a defecat pe el imediat si i-a facut semn etnicului care a inceput sa rada si a scos portofelul. 

  Cand l-a deschis am rectificat: "Pardon, e vorba de 3 lei douazeci pentru ca m-am dat jos din autobuz si acum imi trebuie alt bilet!!!". Au inceput sa rada toti, am ras si eu, mi-a dat tziganu' 5 lei, i-am dat restul (caci sunt o doamna si noroc ca aveam ceva marunti asupra-mi) si am plecat in rasete de acolo. Am auzit in urma mea pe unul strigand "esti tare, fataaaaaah"...I-am raspuns ca stiu asta, poa' sa doarma linistit.

  Bre...sa fie si 10 bani, eu le stiu valoarea. O stiam si la 6 ani cum o stie si copilul meu azi...pentru ca noi venim dintr-un neam de femei aprige care au stiut sa induca copiilor valoarea muncii si a banului cu greu castigat. Bunica-mea a fost femeia care in anii 50 s-a dus si a castigat trei lulele de bani doar ca sa ii faca in ciuda sotului ei care nu i-a "permis" sa munceasca si radea de ea ca s-a angajat pe un salariu cat un sfert dintr-al lui...Femeia si-a luat ce mobila a vrut EA de banii EI si atunci el a tacut din gura fix cum au tacut astia azi. Lucrul meu e al meu si e muncit. Nu scuipa pe munca mea sau a familiei mele, ca vad curcubeul si imi vine rosul primul.