100 de minute intr-o Pozitie

  Care n-a fost una placuta! M-a mancat in cinemateca sa ma uit la "Pozitia Copilului". Nici nu stiu cum sa ii zic...e un film cum ar veni. Precis nenii aia care i-au dat atatea premii nu erau betzi ranga in ziua aia. Adica nah, asa imi imaginez. In mod sigur din punct de vedere cinematografic o fi o opera de arta. O...ceva. 

  Nu am inclinatii cinematografice. Se vede asta si din cantitatea de timp care a trecut de cand a fost lansat pana sa imi las lenea care ma apuca cand aud de "film romanesc" si sa ma apuc sa il urmaresc. Nu ma reped sa vad toate filmele care apar atunci cand apar, multe sunt extrem de proaste, am invatat asta cu ani si ani in urma cand inca ma uitam an de an la Premiile Oscar. Dupa ce am vazut o serie de filme de Oscar care m-au plictisit am decis ca Oscar e naspa si ca imi pierd timpul. 

  Cand ma asez la un film am in general o singura pretentie majora: sa nu ma plictisesc. Personal, ca fire si placere apreciez filmele la care rad. Nu alea gen "parodii" cu oameni care se dau cu capul de masa si toata lumea se maimutzareste. Apreciez umorul. Cu cat mai fin cu atat mai bun. Hai sa zicem ca am mai vazut cu placere si alte filme decat comedii insa in general, la acest moment cand ma simt batrana si obosita, daca ma asez la un film n-o fac pentru popcorn ci ca sa ma distrez, relaxez...daca or fi si cateva idei care sa ma lase gandindu-ma cateva zile la filmul ala, bine, daca nu, nu. Ma rog. Da' barem nu ma plictisi, maica. I'm too old for this shit.

  Ei bine, acestea fiind zise, mie cine imi inapoiaza cele 112 minute pierdute azi din viata? Adica, nene...nu ca m-am plictisit pe alocuri...m-am plictisit 112 minute ca la concurs! Daca ma puneai sa ma holbez la un perete alb, gol, pret de 112 minute, nu ma plictiseam asa. Azi, la filmul asta, m-am uitat cu indarjire pana la capat (rar lucru, de obicei renunt daca in primele 5 minute nu ma faci sa vad macar un lucru misto) doar ca sa vad cam cat de mult ma vor putea plictisi in continuare...Maiculitza, a fost ca si cand mi-as fi pus o punga pe cap si as fi asteptat moartea. Care era lenta si nu mai venea odataaaaaaaaa....

  Am mai patit asta si cu alte filme romanesti din ultimii ani, gen "4,3,2" la care tot timpul mi-a venit sa strig "start, hai start, numararam pana acu' hai odataaaaaa". Macar la ala a fost misto ca ne-am mai adus aminte de casele si toalele anilor 80. Un pic de nostalgie nu strica nicicand. Da' azi...azi a fost ca si cand ma uitam la un buletin de stiri al zilelor noastre, numai ca in loc de 30 de minute a avut 112. 

  Deci un tanar face un accident auto si omoara un copil. Tanarul are o mama (Luminita Gheorghiu interpreteaza perfect rolul unei tanti soacra) si un tata. Care mama nici nu mi s-a parut asa "coplesitoare" asupra "Cuculetz"-ului (asa ii zicea ea ca alint) cum am vazut eu niste doamne cu ai caror Cuculetzi mi-am dat io intalnire la viata mea. Pe bune, cunoastem si mai rau! Iar la capitolul intruziune in intimitatea casei fiului, eu as trimite-o la bunica-mea sa ia niste lectii de cautat prin dulapuri. Deci na, ca o tanti d-asta mama de baiat. :D 

  Din motive inexplicabile, deoarece poietu' nu ne explica, pe parcursul filmului fiul o injura pe ma-sa ca la usa cortului si in general se poarta ca un ghiolban. Iar noi urmarim cu o camera care se mista foarte repede, gen Big Brother, cum se cearta astia, cum fumeaza, cum zic cu "pula" pe rand si cum se uita urat si/sau lung unii la altii cu niste priviri pline de inteles. Ei or intelege, da' noi care nu stim...suntem asa usor bovini, ne uitam la ei cum se uita unii la altii cu intelesuri profunde. Teribil de profunde. 

  Tot filmul are ca idee o mama (si pe alocuri si barba-su) care incearca sa aranjeze dosarul penal al fiului. Adica sa dea spagi, sa influenteze martoru', sa rezolve treaba asa cum o face oricine poate in Romania anului 2013. Trecand peste ideea de "hai sa ne spalam mizeria tarii in public", ca de prostii d-astea m-am lecuit inca de pe vremea lu' "Filantropica" (barem la ala am ras tare)...ajung la ideea: ASA SI? Care e faza? Asta e filmul? O mama care are haina de blana, masina scumpa si pile ii aranjeaza dosaru' lu fi-su. Iar el in principal o injura si e ofensat ca ea se baga in viata lui. Ce poate fi mai plictisitor de atat? Acu pe bune? Sa numaram oi?

  M-am gandit serios la asta. La altceva nu, pentru ca subiectul e banal. La stiri in seara asta o sa avem si cutremure, deci o sa fie mult mai interesant. Adica la final cand toata lumea jeleste copilul, nu mai poti sa te gandesti la jelanie pentru ca abea astepti sa se termine. Poate daca incepea cu partea aia emotionanta era mai bine. Sau macar daca nu mi-o aratau pe mama aia cum face pipi la veceu. Si desi sonorul e prost se aude bine si frumos cum face tanti pipilica. Presupun ca era un detaliu relevant si plin de subintelesuri. Doar ca eu nu-s fire de artist. Nu ma pricep la cinematografie.

  Multa noapte, multa, multa noapte ca in orice film romanesc. Multe zgomote de fundal dubioase de zici ca a fost filmat intr-o camera de camin unde scapau colocatarii chestii pe jos, multa miscare a camerei de nu-ti mai trebuie bere ca te ia capu' direct. Multe injuraturi care cumva nu se potrivesc, suna total aiurea, eu personal n-am auzit flacai d-astia "entelectuali" care sa isi pizduie mamele asa, da' poate nu ma invart eu in mediul care trebuie. N-am inteles titlul sa ma pici cu ceara. As fi inteles sa fie "Pozitia Mamei" pentru ca in jurul ei se invarte gogoasa, ala apare din cand in cand si injura sau se uita urat. N-am inteles care e pozitia lui, a copilului. Probabil e Pozitia Ofticata.

  Pozitia mea e ca m-am plictisit rau, cu accente de enervare pe alocuri. Nu mi-a placut, nu ca ar conta asta, bravo lor daca au facut un film demn de premiere. Eu m-am simtit ca cineva care se uita pe geam in casa unor cetateni ai Romaniei de azi. O familie antipatica si plictisitoare. Mai bine ma uitam la fi-mea 100 de minute. Da' ea nu era acasa.