Hotii si bunicii

  Ca vardisti n-aveam. Nu stiu cum stau lucrurile in alte tari insa in Romania batranii sunt o tinta sigura a tuturor formelor de jnapani existenti in natura. Asta pentru ca Romania ca natiune nu isi respecta bunicii. Cu cat esti mai batran cu atat statul in intregimea sa (sistem de pensii, sistem medical...etc) isi bate joc de tine mai tare, rade tinandu-se cu mana de burta.

  Cam asa si romanii. Multi isi abandoneaza bunicii in uitare. Tinerii nu mai au "cultul" bunicilor si a dragului de ei, parintii lor fac ce "trebuie" pentru batrani insa nu mai mult de atat. Astfel incat multi, foarte multi batrani din tara asta sunt singuri. Si atunci cand isi pierd si jumatatea, intra intr-o singuratate care ii alieneaza de realitatea inconjuratoare. Batranii Romaniei nu prea au "prieteni"...rar am vazut oameni de 80 de ani care sa aibe prieteni, sa se viziteze si sa socializeze cu ei, sa faca schimb de pareri si povesti atunci cand sotul sau sotia nu mai e pe lume si cand copiii sunt prea departe sau prea ocupati ca sa stea de vorba cu ei si sa ii tina cu mintea pe aici prin lumea reala. 

  Din fericire bunica mea face parte din batranii norocosi. Ea s-a tinut cu mintea destul de aproape de realitate. A avut si are si acum, la 88 de ani prietene cu care se viziteaza si discuta, se uita la televizor insa nu la OTV pentru ca i-am explicat ca ala nu e ok si a inteles...a avut o familie care a tinut-o foarte aproape si a inclus-o in discutii si viata. De aia ieri a fost aproape de un eveniment care putea fi tragic insa pe care ea cumva a inteles ca trebuie sa il evite. 

  Era singura pe strada, se plimba. Un domn s-a dat jos dintr-o masina si a venit la ea spunandu-i "ce faceti doamna, nu ma mai cunoasteti?"...si de aici incolo a inceput o discutie uluitoare despre cum el il cunoaste pe fiul ei, ca sunt prieteni, ca el e medic oftalmolog si ca unchi-miu i-ar fi trimis nu stiu ce echipamente medicale pe care el, cetateanul onest, trebuie sa i le plateasca. Si ca unchi-miu l-a trimis sa o duca la banca si sa ii faca el un cont ca sa poata sa ii transfere banii. 

  Bunica-mea., la 88 de ani e aproape surda. Ieri nu avea nici aparatul in ureche, deci era extra surda. Nu mai are ea nici creierul brici pe care il avea inainte de accidentul de anul trecut. Insa ce ARE este  o  logica de fier, si ieri logica a facut-o sa ii repete aluia de 20 de ori "da' da-mi tu mie banii si ii dau io lu' fi-miu, de ce trebuie sa merg eu la banca?" Acu' ala isi stia scenariul lui, el vroia sa o duca ATUNCI in secunda aia la banca. Ea i-a zis ca nu poate pentru ca o astept eu acasa, noroc ca ii era frica de mine ca o cert ca intarzie, ca altfel teama mi-e ca omul reusise sa o convinga si ca il cunoaste pe fi-su si ca ma cunoaste pe mine. I-a zis ca vine el la 5 sa o ia sa o duca la banca.

  Cand a venit acasa, era foarte sigura ca se va duce la 5 la banca cu domnul Catalin Popescu, medic oftalmolog, prieten cu Mihai. Bineinteles ca eu si Marius am intrat in fibrilatii. Cam stim toti prietenii lui Mihai, asta nu era un nume pe care sa-l fi auzit. Orice tranzactie financiara pe care o face Mihai in Romania (el traieste in SUA) trece pe la Marius. Omul il anunta ce trebuie facut pentru ca Marius are acces la conturile lui de aici. Era imposibil sa trimita pe unu' care sa se intalneasca "intamplator" cu bunica pe strada...

  Nici nu am stiut cum sa gandesc toata chestia asta. Revolta a fost asa de mare incat creierul meu imi tot zicea, ma poate ala chiar era vreun cunoscut de-al lui Mihai...tot incercam sa gasesc explicatii care sa ma aduca la liman. Evident ca nu am gasit, am intrat pe site la banca pomenita de ala si am vazut ca inchideau la 4 jumate. Moment in care m-am enervat rau de tot si am inceput sa imi doresc ca ala SA VINA la usa la ora 5. Ii zisese bunicii ca stie unde stam. Mi-am pregatit aparatul foto pe masa din hol, hotarata sa ii fac intai o poza si apoi sa il iau la intrebari.

  Evident ca n-a venit nimeni. La fel de evident ca n-am putut sa dorm azi noapte de nervi si de spaima ca Marius a fost plecat si eu eram singura aici cu bunica si copilul...si cumva in capul meu e ca daca cineva face ASA ceva, pot foarte linistita sa cred ca e capabil sa intre in casa peste mine sa imi dea una in cap. Mai ales ca bunica a fost racolata la coltul blocului, asa ca putea sa vada unde stam. 

  Uluitor e ca nici bunica-mea nici mama nici unchi-miu (care a sunat aseara si a confirmat ca nu era el) nu intelegeau CE anume putea sa faca nenea ala daca o ducea la banca. Eu care am o minte destul de plina de imaginatie si cu Marius care a cunoscut tot felul de lume la viata lui, am avut o gramada de idei. Putea pur si simplu sa o bage in masina si sa ii ia geanta, banuind ca are ceva bani in ea. Putea chiar sa o duca la banca sa ii faca un cont in cardasie cu functionari bancari. Si apoi sa faca overdraft de pe cardul pe care banca nu ti-l da pe loc. Sau sa o puna sa semneze ca girant pentru cine stie ce imprumut...sau...multe altele. 

  Stiu, LEGAL nu se "poate" sa se intample asta decat cu mai multe acte. Insa REAL, un om cu buletinul si pixul in mana, care nu citeste cu atentie sau nu intelege prea bine ce citeste...poate fi furat nu ca in codru, ci CA SI CODRUL care nu prea mai e in picioare in Romania din cauza de defrisari ilegale. Si nu, nu cred ca e paranoia sa presupui asta. In ultimii ani am auzit de multi batrani care au patit chestii. De la oameni care le-au intrat in casa si i-au tinut de vorba in timp ce le ciordeau banii pana la batrani dusi la banca cu actul casei pentru nu stiu ce explicatii din astea si care au ramas fara case. Da, batranii sunt naivi. De aia se zice ca dai in mintea copiilor. Pentru ca iti pierzi functiunea gandirii intr-o oarecare masura. Si daca esti si singur, rupt de lume si de familie, atunci precis esti mai departe de realitate.

  Iar discutiile sunt manipulabile. Ieri cand ea a ajuns acasa mi-a zis "a zis ca il cunoaste pe Mihai, ca te stie si pe tine, stia unde stam"...io zic pai astea sunt informatii absolut comune in orasul asta. Nu ca ma dau mare, insa unchiul meu e cunoscut de jumate de oras. Numele familiei Beffa e cunoscut in primul rand pentru ca e RAR, apoi pentru ca Mihai a plecat in SUA pe vremea comunismului, apoi pentru ca tatal lui a fost antrenor de fotbal, bunica a fost profesoara...deci multa lume poate sti cum il cheama pe el sau cum o cheama pe mama lui. Asta asa, la modul naiv. Dupa cateva ore m-am dus iar sa o intreb cum exact a zis ala. Daca a zis "Mihai Beffa" sau a zis "il cunosc pe baiatul dumneavoastra" si ea o fi zis "Mihai?" din reflex....O discutie poate fi foarte simpatica:

  - Il cunosc pe baiatu.

  - pe Mihai?

  - da, el unde mai e acum?

  - in California

  - eu sunt un prieten de-al lui....o stiu si pe nepoata 

  - a, Alexandra, da, pai io la ea stau...

  Si uite asa ne cunoaste el pe noi toti si suntem prieteni vechi. Ca ii tot zicea ei ca "nu ma mai cunoasteti" si ea, sigura fiind ca nici nu l-a cunoscut vreodata (ea are chestia asta tine minte clar orice om pe care l-a cunoscut vreodata, chiar daca nu mai stie cum il cheama exact) ii tot zicea "nu, nu, nu ne-am cunoscut"...:)))

  Dar daca noi nu eram aici, daca ea era singura si de capul ei...cumva ala o convinsese pe jumatate. Ei i se parea ca el i-a dat informatii destule, si cum de-a lungul vremii s-a intamplat ca Mihai sa trimita diversi oameni pentru diverse comisioane de dat sau de luat...cumva o parte din poveste avea sens. Daca nu era cu noi aici sa stie ca o asteptam sa se intoarca repede de la plimbare ca altfel ne speriem ca a patit ceva...probabil povestea avea alt final. Acum am instruit-o sa nu mai vorbeasca cu nimeni necunoscut pe strada despre nimic. A inteles si ea, desi oarecum uimita...ce era sa pateasca. 

  Asa ca daca aveti parinti sau bunici...aveti grija sa fie instruiti, sa nu se opreasca la taclale, sa nu lase oameni in casa lor sub nici un pretext, oricat ar fi de simpatici cei care ii acosteaza. NICIODATA sa nu mearga cu NIMENI la banca sub nici o forma, sa nu semneze nici un fel de act fara unul din voi prezent! Chiar exista retele de oameni care fac chestii de genul asta. Sa nu fim paranoici, dar nici naivi.