joi, 26 septembrie 2013

Intarzierea cronica

  Eu n-am intarziat niciodata. N-am reusit. Nu stiu cum se face asta, probabil daca ai un accident sau o criza de viata semnificativa. Si cum eu m-am pazit de accidente, nu stiu cum e aia sa intarzii. Nicaieri. 16 ani de scoala, 9 ani de cursuri de teatru, niste ani de job, anul de gradinita al Marei. Eu nu intarzii. 

  Una din cele mai nasoale chestii pe care mi-o poti face mie personal e sa iti dai intalnire cu mine, sau sa spui ca vii la ora x si sa intarzii. Cand l-am cunoscut pe Marius l-am informat ca ii tai capul daca intarzie la intalniri. Pe vremea aia, la 18 ani, ii era frica. Nu prea a intarziat. Dar el e genul care intarzie. Cronic. Cand trebuie sa iesim pe usa si avem toate paltoanele pe noi el se duce pana la baie. Sau mai are de cautat ceva. Sau e in chiloti si nu isi gaseste un ciorap. Nu manageriaza timpul de nici un fel. Desi conduce de atatia ani el poate spune "ajung in cinci minute" cu o naturalete demna de Tom si Jerry...cand eu stiu sigur ca acel traseu cu masina se rezolva in 15 minute sau mai mult. Pur si simplu nu are perceptia timpului. 

  Urmarindu-l atatia ani mi-am dat seama ca el n-are perceptia timpului exact asa cum eu n-o am pe a spatiului si ma ratacesc. El daca nu are ceas nu stie asa, instinctiv, cam cand trec 5 minute. Nu simte timpul. De aia i-am luat ceas. Pe care il uita acasa. Sau in masina. Uneori il are la mana dar cred ca uita ca il are. Insa nu intarzie daca are o ora fixa legata de oameni straini nu prea intarzie insa e mereu in panica omului care iese pe usa in ultima secunda posibila, mie imi e clar ca e un stres sa ajunga la timp unde are de ajuns pentru ca nu stie cand exact sa plece. Ma rog, pentru asta s-au inventat sotiile, asa ca eu am grija sa ii dau branci pana se enerveaza si pleaca singur :))))

  Dar cum e sa iti duci copilul la scoala si sa intarzii zilnic? WTF!!! Este o doamna din clasa noastra cu care eu ma intalnesc in fiecare dimineata cand plec de la scoala. Sta tot aici in cartier, majoritatea sunt din cartier, asa ca nu putem presupune ca vine cu maxi-taxi de la Breaza si nu ii ajunge timpul. Cursurile incep la 8. In fiecare dimineata la ora 8 ea se afla undeva la vreo 5 minute de scoala. Isi impinge fetita, fetita are o mutra pe care se citeste o furie incomensurabila. In fiecare dimineata ma-sa o cearta si o imbranceste pe drumul spre scoala, desi copilul merge cat de repede poate. Faptura porcina (ma scuzati dar doamna asa arata si asa se si comporta) ma arata PE MINE cu degetul cand ajung in dreptul lor, in fiecare dimineata, si ii spune copilului: "vezi, doamna a lasat-o pe colega ta la scoala!".

  In prima dimineata am zis ca na, e o eroare, s-a intamplat ceva si a intarziat. Nu pot spune "au" intarziat pentru ca nu copilul de 6 ani e de vina. Apoi, in fiecare dimineata le-am intalnit in acelasi punct. Eu plec din scoala la 8 pentru ca am calculat in asa fel incat sa ajung acolo la 8 fara 5, o schimb pe Mara si plec. In fiecare dimineata tanti e la mama naibii pe strada si isi imbranceste copila de la spate sa mearga mai repede. Dupa care ma arata pe mine cu degetul. Cred ca maine o opresc si ii zic "da, doamana a dus copilul deja pentru ca doamna a plecat in pana mea la timp de acasa"................

  Plec in asa fel incat sa nu o alerg pe Mara. N-am suportat niciodata sa imi grabesc copilul pe strada. De aia copiii mici nu vor sa mearga pe jos, daca ii duci alergand pe strada e normal sa nu mai vrea sa mearga pe jos. Devine un chin. Avem o colega care are doar 5 ani. E mica, miiiica. In dimineata asta ma-sa venea cu ea de mana, mama mergea in pas alert iar copilul alerga pe langa ea. La propriu. Si nu doar cativa pasi. Alerga asa probabil de cand plecase de acasa. Eu merg in pasul Marei. Ea stie acum sa mearga in forta, poate sa mearga si mai repede dar nu vad de ce sa alergam pe strazi cand putem sa mergem asa linistit, in pas normal, sa povestim lucruri, sa radem si sa fim vesele. Si sa ajungem la timp!

  Mi se pare ireal sa iti inveti copilul sa intarzie. Sa il inveti ca e ok sa intarzie, ca nu se intampla nimic daca ajungi dupa ora 8 la scoala. Si dupa aia cand o avea 15 ani si o lua absente sa ii spargi capu' si sa ii zici ca e o loaza care nu vrea sa faca treaba. E chestie de seriozitate sa nu intarzii. Ca sa nu mai zic ca daca pleci cu trenul s-ar putea sa ai surpriza ca ala nu te asteapta pe tine sa iti misti fundul la ora corecta. 

  Daca nu te poti scula dimineata sau copilul nu se poate scula...e simplu: culca-te mai devreme. It's not rocket science! E normal ca daca n-ai parte de suficent somn n-o sa te poti scula. Pentru copii somnul e esential, asa ca culca-l. Se scoala el singur dupa aia...si poate te educa si pe tine sa nu mai intarziiiiiiii!

21 de comentarii :

  1. Ha-ha-ha! Chestia cu timpul relativ e aplicabila si la barbate-meu! Si ce se mai oftica cand ii atrag atentia, ca a zis ca ajunge in 5 minute si au trecut 15:))) SI eu sunt punctuala de-aia inraita!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, pai barbatii au o problema cu asta din cate am vazut. Cine stie cum le-o merge lor creierul, probabil cum merge al nostru cu hartile. Dar asta nu e o scuza, ai CEAS nene!

      Ștergere
  2. Biata copila :-(
    Am un coleg de munca care de 5 ani intarzie considerabil in fiecare dimineata. Mi se pare de o nesimtire absoluta;incepem la ora 9,lejer as zice...cum draq o face de o zi e trafic,o zi il doare capul,o zi nu a auzit ceasul,o zi...Mie mi-e jena de jena lui zau..a primit 'jde mii de observatii,nada...
    Unii se nasc asa soro,fara simtul timpului :-)
    Michi sunt,vie inca :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :))) Miki, de aia s-au inventat ceasurile si alarmele. Ca de aia pornisem cu Marius ca el n-are simtul timpului dar totusi nu intarzie cand trebuie sa fie undeva important...gen la JOB :)))

      Ștergere
    2. Pai al tau om este unul responsabil,fara simtul timpului dar serios :-)

      Ștergere
  3. Nici eu nu intrazii, nici cand ma intalnesc cu oameni despre care stiu ca intarzie. Insa la gradinita ajungem cu 30-45 de minute intarziere pt ca Matei nu se trezeste, cand se trezeste mananca incet, se asigura ca mestecade 20 de ori inainte sa inghita, etc. Am incercat sa il culc mai devreme, sa il scol mai devreme, nu merge, dimineata nu functioneaza pt el decat in slow motion.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pai cum, intarzii si daca il scoli mai devreme? Ceva nu iese la calcule, ora de intrare e aceeasi :)

      Ștergere
    2. Pai nu merge sa il scol mai devreme nici daca il culc mai devreme, asta incercam sa spun.Pur si simplu am vazut ca are o ora la care devine operational si incepe sa se coordoneze...Matei evident se imbraca si mananca singur, probabil ca daca l-as imbraca si l-as trimite fara sa manance la gradinita am fi la 8:30, insa el trebuie sa isi inghita galbenusul si efectiv nu reuseste sa traga de el inainte de 8:00. Si taica-su este fix la fel, dimineata nu sunt operationali deloc, iar eu ma fatai pe langa ei macar o jumatate de ora sa ii trezesc. Daca plecam dimineata undeva pe Matei il luam in pijamale. A fost dificil pentru mine sa ma adaptez, eu devenind operationala in momentul in care am deschis ochii, intre 6:00 si 6:30, fara alarma la ceas, but I learned to live with him. On the other hand, nu i-am facut niciodata morala, am inteles eu in primul rand ca ritmul lui este altul, am explicat la gradinita ca nu se poate trezi si sper ca pana la scoala sa reuseasca.

      Ștergere
    3. Of, asta chiar e ceva nasol. N-am m-ai auzit chiar asa...oare cum poti sa faci? Poate niste supliment cu melatonina, ai studiat problema? Melatonina e substanta din piele care activeaza ciclul somn-veghe legat de noapte si zi, adica te face sa dormi noaptea si sa te trezesti cand e lumina...poate merge?

      Ștergere
    4. Hmmm...voi studia, ce-i drept el se chinuie si foarte mult sa adoarma seara, cateodata sta si o ora jumatate, doua in pat, insa si noi am facut niste greseli cu el cand era mic (pe la vreo 5 luni am zis ca facem sleep training) si cred ca am generat o trauma legata de somn. Bine, avea toate premisele sa se vindece avand in vedere ca doarme cu noi de atunci, dar cred ca a fost mult prea mult pentru el. Dar multumesc, de studiat si varianta aceasta.

      Ștergere
    5. Melatonina e un supliment absolut natural. Eu care am avut probleme mari cu somnul as recomanda sa doarma in patul lui in liniste, nu stiu cati ani are acum insa ca om care adormea in 2 ore in fiecare seara spun oricui ca linistea totala si patul propriu fac minuni :) Nu cred in "traumele" legate de chestii facute cand era bebelus, pur si simplu nu cred...:)

      Ștergere
    6. Andreea, nu ca vreau sa te sperii, dar daca nimic nu functioneaza la varsta asta, s-ar putea sa fie peste puterea lui de a se "repara" sau imbunatati. Asta de la o persoana care a suferit toata viata de DSPS (nu stiu cum se cheama in romaneste, in engleza e Delayed Sleep Phase Disorder), am incetat sa ma lupt cu ea cand mi s-a spus in sfarsit ca nu e ceva care poate fi imbunatatit, ca nu sunt "defecta" (adica sunt, dar nu in sensul ala care il credeam eu) si am invatat sa-i ignor pe toti binevoitorii care imi explica ca "creierul poate fi dresat". Daca n-am reusit sa mi-l dresez in 38 de ani, zau... Si la DSPS, melatonina nu functioneaza, hahaha, asta e cel mai misto :P Asa ca acum o iau de buna, nu ma mai stresez si lucrez cu ce am la indemana, parca ma simt mai bine :-)

      Ștergere
    7. Simona, in Romania nu exista DSPS. In Romania nu exista nici "tulburari de somn" si nici macar melatonina nu prea stie nici dracu' ce e. Eu sufeream de imposibilitatea de a adormi si cand am gasit dopuri de urechi am constatat ca...nu sunt "defecta". Plus ca am dormit in acelasi pat cu mama 17 ani ca nu aveam alt loc sa dorm (casa f mica cu bunica), nu aveam camera mea, locul meu si liniste. Groaznic! Eu nu stiu cum oamenii cu acest curent de "parenting atasat" poa' sa sustina asa o chestie ca dupa 2 ani copilul sa mai doarma cu cineva in pat! Dont get me wrong, eu mi-am adormit copilul in brate primele 11 luni din viata ei, tocmai pentru ca intelegeam chestiunea. Si a fost cu unul din noi in pat (separat insa, pe saltele separate si cu separator) pana la 2 ani cand a avut patul ei.

      Ștergere
    8. Alexandra, haha, stiu. Toti doctorii din Romania la care m-au dus ai mei (pentru ca orice se intampla eu nu puteam adormi inainte de 4 dimineata, si la scoala pana la pranz eram zombie, asa cum sunt si acum de fapt) mi-au spus ca e totul in capul meu si ca se poate rezolva. Cu medicatie, cu ce-o mai fi, dar pe undeva se uitau la ai mei ca la niste parinti ratati ca nu reusesc sa-si culce copilul... :P Aici doctorii mi-au spus sa ma linistesc si sa-mi caut un job care incepe mai tarziu :-)

      Ștergere
    9. Simona, asa este si taica-su, nu poate adormi decat foarte tarziu:) So, el se culca in camera lui si il luam cu noi cand ne culcam noi pentru ca ne roaga si e promisiunea dinainte de culcare si asta o facem de mult. Daca il culcam de la inceput cu noi indormitor, din motive de spatiu trebuie sa stea cu noi cand lucram si atunci clar nu mai adoarme. So, in liniste, in patul lui se intampla totul si sta saracutul mult acolo pana adoarme. Si daca suntem in vacanta si dormim toti trei deodata, el adoarme de multe ori ultimul. Eu sunt OK cu el, toata schimbarea s-a podus pe la 2 ani, daca ne gasim ritmul bine, daca nu, asta este, va trebui sa explic ca nu e rea vointa. El e super simpatic, tine si el la punctualitate in rest, daca plecam undeva si e aglomerat vaaai, sper sa ajungem la timp, insa diminetilenu poate:) Si imi zice trebuie sa imi inghitesc galbenusul, mamai, nu vezi ca ochii mei sunt inca lipiti:) Pana am ramas eu acasa, il ducea taica-su la gradinita; mai, ce facea fi-miu acolo, nu stiu ca ei ajungeau la 9:30 si il lua bona la 11:30, dar deja se obsinuise toata lumea cu ei (pana si eu:) ).

      Ștergere
  4. Hahahaha, fix la ce ma gandeam in dimineata asta... Si eu am oroare de intarziat, si in general sunt foarte punctuala (si imi place ca si ceilalti sa fie punctuali in relatia cu mine). Ceea ce imi da un stres deosebit de cand au inceput ambii copii scoala, pentru ca daca Robbie e foarte "la obiect" si isi foloseste timpul super eficient, Emmy... cu cat are timp mai mult cu atat pierde timp mai mult - asa ca in fiecare dimineata suntem in faza in care fugim la autobuzul de scoala tragand din mers jacheta pe ea, in timp ce ea musca dintr-o bucata de branza pe care normal, nu apuca sa o termine la micul dejun. Si asta dupa ce am realizat unde e problema, si pe ea o trezesc cu o juma de ora mai repede decat pe Robbie, dar inca nu vad imbunatatiri... Ma rog, inca n-am intarziat, dar nivelul meu de stres e la limita deja pe tema asta :-) Daca tot vorbeai tu de doamna aia, sa stii ca am o prietena, exact la fel, si nu pot sa inteleg in ruptul capului... La noi clopotelul suna exact la 8:27. La 8:30 s-au inchis portile scolii. La 8:37cu precizie, prietena mea apare la usa scolii, tarand copila de mana. Normal, dat cu subsemnatul la secretariat (singura usa pe unde poate sa mai intre in scoala), in FIECARE dimineata, zau... Am intrebat-o de ce nu incearca sa-si decaleze tot programul, sa faca totul cu 10 minute mai repede, dar mi-a ridicat senina din umeri... Cred ca asa sunt unii... :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. asa sunt unii cand sunt nesimtiti...daca copilul o sa ia absente, daca va exista o urmare reala a faptului ca ea intarzie, sa vezi ca o sa vina la timp :)

      Ștergere
    2. E ciudat, chiar daca fetita e in Kindergarten, se noteaza fiecare absenta si intarziere. La 5 repetate, primeste o scrisoare acasa. Eh, prietena respectiva le primeste si le arunca asa cum le-a primit. Mie una mi-ar crapa obrazul de rusine...

      Ștergere
    3. Vaiii! Vai vai...chiar ca ma...mi-e rusine mie! :)))

      Ștergere
  5. Sunt studii care spun ca oamenii punctuali nu vor fi niciodata lideri buni. Fiecare om cu partile lui...dar imi place cum te dai tu desteapta cu cat poti si tu...ca alte realizari...:)

    Dan

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga Dan, esti un mare dobitoc! Lideri buni? Ah, trebuie sa fim toti lideri buni? Ma "dau eu desteapta" deci sunt o proasta. Dar tu ce esti, daca intri aici, ma citesti si mai si comentezi? Marea mea realizare, dragul meu Dan, este ca nu sunt ma-ta, deci eu cresc un copil destept nu ca ma-ta care a crescut un bou sinistru! E SINGURA si cea mai mare realizare din viata mea. Ca nu te-am crescut PE TINE. Cretinule!

      Ștergere