Doamna si pisicile

  Sa incep prin a spune ca noi suntem cat-people. Ne plac pisicile. Ne-am dori una insa nu intr-un apartament de bloc. Sau poate una din aia cum are prietena noastra Mirela, singapure cu par mic si aspect de pume din padure. I love them. 

  Pe palier cu noi traieste doamna doctor. A devenit in timp doctorita mea si a Marei de familie, cand am ramas insarcinata. E o tipa foarte simpatica desi la prima vedere iti cam vine sa fugi ca are o voce tzuguiata (nu stiu cum sa ii zic altfel), vorbeste tare, are un par rosu-rosu tuns gen juma' de bob sau ceva ca nu ma pricep la denumiri d-astea. Ma rog, doamna e super simpatica si un medic chiar responsabil.

  Asta primavara, pe cand ramasesem pe aici singura cu bunica si copilul, o pisica s-a hotarat sa traga niste pui pe balconul comun unde este topoganul de gunoi. Am vazut ca s-a aciuiat cu puii acolo, am tot gonit-o pentru ca incepea sa presteze diverse dejectii la fata locului...ori eu am geamul de la bucatarie suficient de aproape de balconul cu pricina cat sa ma ingrozeasca teribil perspectivele sumbre care se anuntau. Dupa ce i-am tot usuit de acolo, intr-o zi i-am azvarlit cu spor pe topoganul unde dadusem si punga cu gunoi. Nu va alarmati, nu sunati protectia pisicilor si nu luati repede tamaia, ca nu-s un diavol!

  Stam la etajul unu, de la topoganul meu pana in tomberonul in care pica gunoiul nu-s nici 2 metri inaltime, deci stiam sigur ca nu vor pati nimic puii. Am zis sa ii dau jos din bloc, sa se duca ma-sa dupa ei si sa ii care in alta parte. Doar ca ma-sa cand a venit si i-a cules din tomberon i-a carat cu mare constiinciozitate fix inapoi pe balcon. Iar fiica doamnei doctor, o adolescenta plina de opinii, le-a pus o cutie de locuit si niste mancare pe scara, langa usile noastre. Sunt trei apartamente pe palier, nici unul dintre ele n-a scapat ne-cacat de pisici pe presuri. Ba chiar bunica-mea cand s-a dus la o plimbare scurta a jucat un rahat in sandale de mi l-a intins prin toata casa ulterior. Pfoaiiii...

  Cumva ma simteam destul de aiurea in lupta mea cu pisicile si cu adolescenta de care sincer imi era frica. Pai ma-sa are gura mare, da' sa o auziti pe adolescenta. De fapt sa le auziti pe amandoua cand se cearta pe principii de viata...nene e crunt. N-am vrut sa "ma risc" sa patz vreun scandal. Dar a venit doamna administratora sa ne sune la usi intr-o seara pentru ca au mai jucat si altii pe la alte etaje cacatii de pisici umblatoare pe toata scara. S-a sesizat lumea ca cineva li se caca pe presuri. Domnisoara a iesit la usa, am iesit si eu si i-am zis administratorei ca domnisoara creste pisici pe scara si ca presupun ca ar fi indicat sa nu mai faca asta ca o sa ajungem ca in filmele cu Hitchock...decedam prin avalansa de pisici. Mi-am zis parerea, am intrat in casa. 

  Trec vreo trei ceasuri, suna la usa. Doamna doctor care venise sa se certe cu mine ca am parat-o pe fi-sa. Doar ca pe mine m-a bufnit rasul. Cand m-a vazut ca rad a inceput si ea sa rada. Si sa imi zica ca sa ii tinem pe balcon. Zic nene, eu nu cresc pisici comunitare. Astea au prostul obicei sa se inmulteasca. Ea ca nu si nu, ca sa ii creasca pana se fac mai mari ca sa nu moara, si dupa aia "o sa plece singuri"...Femeie, pisica cu mancare si apa nu pleaca ca nu e tampita. Nuuuu, ca pleaca, ca stiu eu, sigur pleaca. Femeia are cam 50 de ani asa, io n-am crescut pe la tzara cu animale...zic nah, o sti ea ceva ce nu stiu eu. Ii comunic ca daca are de gand sa faca asta, trebuie sa SPELE pe balcon, ca la primul damf de pipi de pisica eu i le fac coif pe toate 3 (era o mama cu doi pui). Se jura femeia ca le tine curate, se jura si ca o sa plece. Mai rad un pic de ea, mai rade si ea de ea si zice ca a dat in tampenii la batranete si pleaca. Imi sun sotul care a crescut pe la tzara si il intreb daca o sa plece pisicile. Imi raspunde amuzat "daaaaa, o sa plece in vacanta la cotzait!"

  Ce a urmat? Pai de la o mama cu doi pui...care s-au facut maricei...unul a plecat. Celalt a ramas. Mama lui a nascut peste alta luna inca cinci! Care, culmea, n-au plecat nicaieri :)))) Unu' a murit, unu' e in casa la doamna, ca s-a imbolnavit si l-a luat in casa si acolo a ramas :))) Dar pisoii si mama au fost dusi la vaccinat, la deparazitat, la castrat, la pieptanat...au primit ba boabe de pisici ba ciorba....si au inflorit intr-o veselie. Peste iarna le-a facut si o casuta de polistiren si le-a pus si niste perne sa nu le fie frig. Sunt invatate la litiera cu nisip special iar doamna cara saptamanal saci cu nisip pe scara. Ne intalnim si ii zic "cum era cu pisicile alea care plecau?" si ea incepe sa injure printre dinti "aoleu, doamna, stiati dumneavoastra ce ziceti"...zic bre, stie toata planeta, doar matale nu stiai ca pisica nu e papagal, sa ii deschizi usa si sa fuga in lume ca proasta. Ii dai mancare, apa, o mai scarpini si dupa ceafa seara cand vii de la cabinet...sta linistita. Ba si-au facut si un prieten, un motan bagabont care se urca si el acu' pe balcon si socializeaza! Asadar, care sunteti din Ploiesti si vreti un pisoi frumos si politicos va asteptam!