Mamelor din lumea intreaga, dragi parinti, stimata audienta. Am o intrebare si o sa va rog din suflet sa imi raspundeti in comentarii cat mai multe, ca sa ma lamuresc si eu.
Este ok sa ii iei de Craciun unui copil de 5 ani si jumatate un aparat foto digital? Adica nu de jucarie, ci "de-adevaratelea". Nu eu sunt cu ideea, nu conteaza detaliile. Vreau doar sa aflu pareri sincere! Multumesc.
daca el isi doreste fiindca e pasionat de fotografie sau manifesta vreun oarecare talent, eu cred ca da. daca e doar o dorinta a parintilor sau a rudelor, nu. ca poate pe copil nu-l bucura. corina
Nu, ea nu a manifestat vreun talent. A fost lasata la un moment dat mai demult sa faca poze cu aparatele noastre, a facut. Nu a zis ea ca si-ar dori asa ceva pentru ca ea stie ca astea sunt obiecte pentru oameni mari. :) Multumesc pentru raspuns, Corina!
Fericirea ei va fi maxima, stiind ca-i un lucru la care nici nu ar fi putut visa. SI poate fi incurajata sa-l foloseasca corect. EU as opta pentru DA, in cazul in care ea nu manifesta alte dorinte.Dar cred ca ridici stacheta cam mult, tinand cont ca e inca la varsta la care ar bucura-o jucariile pentru 5 - 6 ani.
Ea manifesta dorinte de JUCARII. Nicidecum de asa ceva. Poate trebuia sa precizez in text ca mie mi se pare ca NU, niciodata un copil de varsta asta nu trebuie sa primeasca asa ceva. De bucurat NORMAL ca se va bucura. E ceva cu butoane! Dar atunci la 10 ani ce ii luam? Laptop?
S-ar putea ca la 10 ani să-i cumperi tabletă sau mai ştiu eu ce gadget, cine stie ce timpuri ne mai aşteaptă... Nu cred că ti-as spune ceva nou, insă daca există aparate foto digitale pentru copii, înseamna ca unii copii şi-au dorit acest lucru, or fi mai speciale, reziste la lovituri, la apa, la accidente copilăresti... Iar dupa parerea mea o plăcere are două capete, uneori pofta vine mâncând...şi cum zice pediatra noastră de obicei, pediatrul este prietenul copilului, şi eu ţin cu copiii!
Pai tocmai aia e...ca mi se pare anormal sa ii iau acum asta si la 10 ani tableta :) Si nu era vorba despre un aparat "pentru copii" ci de unul din ala real. Care se distruge la prima scapare pe jos. :)
Oooo, laptop abia la 10 ani? Nuuu, laptopul se ia la 6 ani, de bucurie ca a intrat copilul in clasa I-a :))) Eu asa am vazut la colegii/prietenii din jurul meu. Lasand gluma la o parte, mie mi se pare un cadou exagerat, pe care copilul nu-l va aprecia la adevarata lui valoare, care nu-l va invata mare lucru si de care se va plictisi repede. La 5 ani unui copil inca ii mai trebuie jocuri specifice varstei, din care sa invete in joaca, sa-si dezvolte indemanarea si sa-si imbogateasca cunostintele sau vocabularul. O camera foto la varsta asta nu-l invata decat sa apese pe un buton. La 5 ani nu are rabdare sa incadreze o poza, sa focalizeze, sa aprecieze cum cade lumina...In plus, rezultatul actiunii va trebui descarcat pe un calculator ca sa poata fi vizualizat, deci...il va trimite pe copil la alte butoane...
Parerea mea umila este ca nu e cazul sa arzi etapele.Cat timp copilul isi doreste jucarii, e bine sa se bucure de jucarii si sa invete din ele.Au si jucariile alea un rost. O papusa- roleplay, O bucatarie de jucarie -again, role play, un set de acuarele - dezvolta simtul culorilor, poate descoperi un simt artistic aparte. Parerea mea este ca un copil de 6 ani nu poate intelege valoarea unuik astfel de gadget.Ar fi o simpla jucarie, o alta jucarie, de care s-ar plictisi ulterior. Problema e ca odata pornit pe drumul asta, va incepe sa-si doreasca mai mult, mai nou, mai performant.
Ceea ce nu e rau, daca ne gandim la mai multe carti, acuarele mai bune,jucarii mai complexe.
But that's just my two cents :)
P.S.: Ma repet pana-n panzele albe. Copiii au nevoie de jucarii, nu de gadgeturi care fac chestii si se platesc cu bani grei:D
AMIN! Exact asa cred si eu...eu incerc din rasputeri sa o invat respectul pentru bani si OBIECTE din astea pe care trebuie sa le folosesti ca om mare, nu in joaca. Da, ea poate face poze, da, s-ar bucura sa se "joace" cu un aparat foto. Insa ce mesaj ii transmite asta? Ca ala e o JUCARIE! Pentru ca nivelul ei de intelegere si metoda mea de educatie sunt acum in consens: nu ne jucam cu lucruri scumpe de oameni mari! Pentru ca se pot strica, si asta nu e bine!
Eu nu am copii dar am o sora pe care am crescut-o pana la varsta de 5 ani pentru ca mama muncea. Cand a implinit 8 ani i-am luat telefon mobil pentru a o putea contacta mai usor ( sta aproape toata zingura si o vede pe mama 2-3 ore pe zi cand vine seara de la servici);(Eu sunt plecata in tari straine de 4 ani si ne vedem o data pe an, tata e plecat si el iar ea sta cu mama acasa). Cand i-am spus ca ii voi lua telefon mobil a precizat ca vrea unul roz. I-am cumparat unul roz si inainte sa i-l trimit mi-a spus ca vrea unul roz dar si cu "ecran care se da cu degetul pe el!" haha. Ok! Du-te schimba telefonul, cumpara-i fetei ce vrea. Nu ii placea sa citeasca, i-am cumparat sony reader. I-am cumparat aparat foto waterproof ca sa faca poze pestilor. Intr-un cuvant i-am luat tot ce a sugerat ca si-ar dori (fara sa imi ceara vreodata mai mult decat jucarii). Ceea ce m-a surprins este ca anul acesta cand am intrebat-o ce si-ar dori de ziua ei mi-a spus ca ar vrea un laptop. Am ramas muta! Are deja calculator si laptop de jucarie dar a zis ca vrea unul al ei! I-am explicat frumos ca nu are nevoie de unul mai ales ca are calculator si mi-a zis dezamagita ca si-ar dori totusi o bicicleta. Eu cred ca micutii daca sunt invatati de la varste mici cu lucruri scumpe, utile, dar de care nu au neaparata nevoie vor cere din ce in ce mai mult. Cred ca in anumite situatii unele obiecte sunt necesare dar sa cumperi unui copil de 5 ani camera foto mi se pare exagerat!
Multumesc mult, Anonimule (alta data sa zici si cum te cheama ca sa stiu cu cine ma conversez) Asa cred si eu, ca e prea curand si ca duce pe un drum total aiurea chestia asta!
Si mie! Multumesc pentru raspuns. Ce parere ai despre telefoanele mobile pentru copii sub 10 ani? Am o poveste, cred eu, interesanta legata de subiectul asta.
Pai cam tot asa...mi se pare prea devreme. Mai ales ca la scoala inteleg ca sunt "competitii" despre care telefon e mai jmecher...maiculitza in ce lume am ajuns sa traim.
Sincera sa fiu la inceput am crezut ca e "misto" sa ii cumpar un telefon la o varsta asa frageda pentru ca mie mi-a luat mama primul telefon la 15 ani. Apoi mi-am schimbat total parerea si am realizat ca este prea mica, mai ales ca l-a lasat in banca de cateva ori cand a plecat acasa. Dar crede-ma ca se merita! Otilia venea acasa zi de zi de la scoala foarte iritata si fara "chef" de teme. Ura scoala si tot ce tinea de ea. Ura sa citeasca in special, avea cosmaruri noaptea si daca vorbeam cu ea chiar si in gluma cu tonul mai ridicat nu mai vorbea cu mine deloc mult timp. Am observat schimbarile acestea in comportament de la inceputul anului acesta scolar cand s-a schimbat "Doamna". La inceput am fost multumita de ea pentru ca ii tinea pe copii ocupati, le dadea teme interesante dar m-a pus pe ganduri un incident la care am asistat in Septembrie cand am fost acasa. Eram la usa clasei sa o preiau pe domnisoara de la scoala cand Doamna tipa la niste elevi pentru ca i-au pus o intrebare. Pur si simplu zbiera cat putea de tare "Ce aveti mai in cap de nu intelegeti????" In fine. Intr-una din zile a sunat-o Otilia pe mama din clasa si i-a zis sa vina urgent la scoala sa o ia si sa o duca la un psihiatru ca are probleme! Mama a intrebat-o de ce dar ea nu a vrut sa raspunda. A venit mama la scoala iar Doamna i-a zis mama ca Otilia a luat un "i" si ca a inceput sa urle si sa arunce cu obicete in copii. Ajunsa acasa mama a incerca sa afle ce s-a intamplat si fata i-a zis ca Doamna a stranso de obraji citez "Sa imi rupa dintii din gura" apoi a luat-o de par si a dat-o cu capul de pereti iar cand ea a inceput sa tipe de durere Doamna a luat-o de gura si i-a zis sa taca pt ca o omoara. Mama a sunat alti parinti din clasa si a aflat o alta versiune a povestii. Otilia luase un "i" si s-a dus in banca plangand, a pus capul pe masa si a dat cu mana peste penar sa il dea jos. Atat!
A doua zi a trimis-o la scoala (mie nu mi-au zis ce se intamplase) si i-a zis ca daca doamna incepe sa se ia de ea sau sa tipe in clasa sa o sune repede pe mama si sa lase telefonul pornit in banca. Mamei nu i-a venit sa creada ce a auzit: "Copii, sa stiti ca am avut sedinta cu parintii aseara si mi-au zis nu numai sa tip la voi ci si sa va bat. Iar daca va duceti acasa si le ziceti ca v-am batut o sa va bata ei si mai rau!" A doua zi mama s-a dus la directoare si i-a explicat tot ce s-a intamplat si au mers impreuna in clasa. Doamna i-a intrebat pe copii versiunea ei daca este adevarata si surprizaaa copii au zis in cor NUUUUU ( moment in care Otilia a tipat plangand: MINCINOASOOOO!!!!!!!!). S-au luat la cearta directoarea cu Doamna ca la usa cortului si daca nu intervenea mama o impingea Doamna pe directoare pe scari! Au facut plangere la director, au transferat-o pe Otilia pe loc la alta clasa si a ramas sa se ocupe de invatatoare. Mama a zis ca nu mai face nimic pentru ca Otilia e bine. Atunci am aflat povestea si am zis ca ma duc pe loc in Romania sa matur cu ea pe jos. Am zis ca o omor, am zis ca o distrug fizic si psihic. Iti poti imagina cati nervi am putut sa am cand am aflat povestea. Am amenintat-o pe mama ca daca nu face ceva ma duc eu in Romania sa fac. Toata povestea a iesit la iveala si copii au spus ca nu e prima data cand o bate pe Otilia, si nici nu e singura care ia bataie si foarte multi parinti au facut plangere la director. Aparent se va face un consiliu profesoral in care se va discuta problema si DACA si numai DACA Doamna va face panarama (asa cum face de obicei) la consiliul, atunci o vor da afara. Directorul a rugat-o pe mama special sa nu mearga mai departe sa faca plangere la inspectorat pentru ca Doamna are un copil care va suferi mult daca mama nu mai are servici. Dar oare sora mea nu a suferit? Cazurile acestea sunt reale si trebuie avuta mare mare grija pe mana cui lasam copii pentru ca mai ales in Romania totu sistemul educational e la pamant si nimeni nu face nimic. Si intorcandu-ma de unde am plecat. Cred ca telefonu mobil a fost crucial in aceasta situatie si sunt total de acord ca la varste asa fragede copii sa aiba unul.
Pai si nu inteleg. A fost telefonul bun pentru ca a putut sa o sune de la scoala? Da, asa este, dar acelasi lucru se intampla si daca spunea din prima ce pateste la scoala. Povestea e horror imi aduce aminte de invatatoarea Bereanda brrrr!
A doua zi a trimis-o la scoala (mie nu mi-au zis ce se intamplase) si i-a zis ca daca doamna incepe sa se ia de ea sau sa tipe in clasa sa o sune repede pe mama si sa lase telefonul pornit in banca. Mamei nu i-a venit sa creada ce a auzit: "Copii, sa stiti ca am avut sedinta cu parintii aseara si mi-au zis nu numai sa tip la voi ci si sa va bat. Iar daca va duceti acasa si le ziceti ca v-am batut o sa va bata ei si mai rau!" A doua zi mama s-a dus la directoare si i-a explicat tot ce s-a intamplat si au mers impreuna in clasa. Doamna i-a intrebat pe copii versiunea ei daca este adevarata si surprizaaa copii au zis in cor NUUUUU ( moment in care Otilia a tipat plangand: MINCINOASOOOO!!!!!!!!). S-au luat la cearta directoarea cu Doamna ca la usa cortului si daca nu intervenea mama o impingea Doamna pe directoare pe scari! Au facut plangere la director, au transferat-o pe Otilia pe loc la alta clasa si a ramas sa se ocupe de invatatoare. Mama a zis ca nu mai face nimic pentru ca Otilia e bine. Atunci am aflat povestea si am zis ca ma duc pe loc in Romania sa matur cu ea pe jos. Am zis ca o omor, am zis ca o distrug fizic si psihic. Iti poti imagina cati nervi am putut sa am cand am aflat povestea. Am amenintat-o pe mama ca daca nu face ceva ma duc eu in Romania sa fac. Toata povestea a iesit la iveala si copii au spus ca nu e prima data cand o bate pe Otilia, si nici nu e singura care ia bataie si foarte multi parinti au facut plangere la director. Aparent se va face un consiliu profesoral in care se va discuta problema si DACA si numai DACA Doamna va face panarama (asa cum face de obicei) la consiliul, atunci o vor da afara. Directorul a rugat-o pe mama special sa nu mearga mai departe sa faca plangere la inspectorat pentru ca Doamna are un copil care va suferi mult daca mama nu mai are servici. Dar oare sora mea nu a suferit? Cazurile acestea sunt reale si trebuie avuta mare mare grija pe mana cui lasam copii pentru ca mai ales in Romania totu sistemul educational e la pamant si nimeni nu face nimic. Si intorcandu-ma de unde am plecat. Cred ca telefonu mobil a fost crucial in aceasta situatie si sunt total de acord ca la varste asa fragede copii sa aiba unul.
A venit ulterior :) Da, a fost bun telefonul, insa aici vorbim despre un copil de cinci ani si un aparat foto. Revin, povestea ta mi se pare oribila...mama prin ce pot trece copilasii astia! Romania!
Hai ca ma bag si eu in vorba. Personal, sunt împotriva "arderii etapelor" si deci, as spune ca un copil de 5 ani nu are ce sa facă cu un aparat foto adevărat. Totuși, noi i-am cumpărat Anei, la vârsta de 5 ani, o mini camera digitala (era la oferta, într-un magazin pentru copii, din Austria) si pot sa spun ca a fost cea mai iubita jucărie a ei. Din păcate, s-a stricat, după ce a scăpat-o pe jos in nenumărate rânduri. Nu știu sa spun deci dacă "se merita". Ea a învățat sa facă poze si sa filmeze cu ea si acum știe sa folosească si aparatul nostru pe care însă, nu i-l lăsăm pe mana. Ca un amănunt, camera pe care i-am cumpărat-o a costat la vremea respectiva vreo 25 de euro și a rezistat vreo 2 ani.
Mara stie sa faca poze de pe la 3 ani. Eram la Venetia si ca sa nu se plictiseasca in restaurant ii mai dadeam aparatul foto sa ne faca poze. Chestia e ca mie mi se pare prea mult ca obiect. Nu ca bani, ca nu dau eu banii pe el. Ca idee. Ca..."ardere de etape"...nu are sens!
eu cred ca depinde foarte mult de copil, am o prietena care i-a luat lui fi-su un aparat d-asta digi si copilul e mega incantat, are o grija nemaipomenita de scula, pe unde il prinzi sau il cauti el face fotografii, adica omu' e pasionat de asa ceva.Eu , personal, nu i-as lua lui fi-miu un asemenea gadget ca s-ar duce dreq in 2 timpi si 3 miscari, i-ar curge instant ceva mate si firisoare din el.Asadar cred ca e foarte important ce-si doreste Mara, daca vrea jucarii atunci jucarii sa fie,nu?
Exact! Se duce naibii prea repede iar eu dintotdeauna am insistat pe respectul pentru bani si obiecte. Nu e acum posibil sa ii iau ceva de oameni mari tocmai pentru ca ea e om mic. Si daca se va strica ea va suferi cel mai mult, stiu sigur asta.
la noi sufar eu cel mai mult, ca dau banutu' :-)), fi-miu ma consoleaza, ca-s rea de paguba, si-mi spune:" lasa mami, sanatate sa fim !".Pai nu?Sanatate sa fim ca mami se speteste muncind ca sa distrug eu tot! yeahhhhhh
Eu de mica am insistat cu ideea de "lucrurile COSTA deci nu le distrugem" orice ar fi ele, si haine si jucarii...si orice. Am tinut foarte mult la aspectul asta pentru ca mi se pare o valoare buna in viata. Iar acum...iacata ca se gasesc oameni care sa aibe idei de cadouri care mie una mi se par total nepotrivite varstei ei.
primul LEGO pe care l-am impartit cu fratii mei a fost undeva pe la 4 ani. Il luase taica-miu din Iraq (pe vremea lu' impuscatu' ai nostri tati ori erau la munca in Iraq ori in Liban sau Rusia.. ).. Pe el scria "recomandat copiilor peste 12 ani!!! astazi pe ambalajele LEGO scrie "recomandat copiilor intre 3-5 ani" !!! Ideea este ca multe se schimba (ok, nu neaparat in bine). avand in vedere ca nepota-miu isi deschidea singur calculatorul la scooby do la 3 ani jumate, nu mi se pare foarte iesit din comun sa ii aduca mosu' unui copil de 5 ani un aparat foto. daca ii place si nu are tendinta sa dea cu el de pamant.. poate ca fotografia este inclinatia lui.. asa ca, de ce nu?!
Da! sunt de acord cu arderea in etape.. Dar NU! nu sunt de acord cu aducerea acestui lucru la extrema gen :"mie mi-au luat ai mei la...x ani"... si ce sa-ti fac eu?! pe vremea aia nu se gaseau sau erau prea scumpe.. acum cu 25 EUR (vezi mai sus) gasesti unul special pt copii. Poate asta a fost cauza pt care tu nu ai avut aparat foto/calculator/ etc.. Daca ti-ar fi luat .. eu stiu.. erai un geniu in calculatoare... un fotograf renumit.. orice...
Eu nu i-am dat Marei acces la calculator niciodata. Iar desene a primit dupa 5 ani. Si nu ma consider o inapoiata doar o persoana inteligenta care vede in jur copii care stau numai in fata televizorului. E o dependenta, ca si cea de calculator. Nu e vorba ca nu i-as lua ca nu am avut eu ci ca mi se pare aberant un asemenea obiect la varsta asta. Deci i-ar trebui si un laptop ca sa scoata pozele din aparat nu? Altfel la ce ii foloseste aparatul foto? :)
Băiatul meu a primit, tot pe la vârsta respectivă, un aparat foto care era în fond un soi de jucărie, era mare, colorat, cu Winnie the Pooh si prietenii, dar totusi făcea si niste poze digitale, asa, de rezoluție mică, cam ca un telefon din ăla vechi...Să stii că a fost tare încântat când a văzut că pozele pe care le făcea el în joacă pot fi descărcate pe calculator...a venit si un CD aparatul, cu un progrămel din ăla de editare super simplu si simpatic, putea să pună rame la poze, putea să adauge mici grafice (fulgi, inimioare, ciupercuțe) în poze, putea să printeze...a fost chiar încântat! Acuma, de un aparat propriu-zis nu stiu ce să zic, dar s-ar putea să-i placă, mai ales dacă îi explici că de acum înainte poate să facă poze cu mami si cu tati, din excursiile în care mergeți împreună... Maria
Ma amestec si eu, desi pruncul e inca mic, nici vorba de telefon sau laptop sau ceva, ca le linge sau le scoate matzele, sau le arunca in vana sa inoate :).
M-am tot gandit ce si cum cu aparatele si cadourile scumpe. Noi avem aparatat foto digital - doua chiar, cred ca ajung in prima instanta, daca pruncul va manifesta vreodata ceva inclinatii in directia asta. La 5 ani nu ii va trebui aparat foto personal, dar na, asta zic acum... De asemenea, avem desktop si 2 laptop, ajung si alea. A se nota ca parerile se aplica pruncului personal, nu stiu cum se "organizeaza" alte familii, si de cand am eu insami copil nu ma prea grabesc sa judec. Dar in principiu tind sa fiu impotriva achizitiei aparatului foto pentru copil de 5 ani.
Initial voiam sa ii cumpar ceva computer de jucarie, ca ii place sa butoneze, dar ce am vazut prin magazine... numai jocuri cu impuscaturi sau roooooozzzz! La stilul asta, mai bine computer normal cu ceva mai instructiv. Aparatului foto nu i se aplica teoria.
Si noi avem doua aparate foto in casa. Si trei laptop si un desk. Si nu ii dau voie la niciunul. Din principiul ca lucrurile de oameni mari sunt pentru oameni mari. Exista Laptop de jucarie pentru copii foarte dragute, Mara are doua, pe al doilea l-am luat pentru ca are si engleza pe el :) Are copilul butoane proprii, nu e problema. Au functii de invatare litere, cifre, cuvinte...nimic cu impuscaturi. :)))
Mie mi se pare sarit calu'.Ar sti sa faca poze un copil de 5 ani si jumatate? Pai ar sti,ca i s-ar explica si ar sti,da' cat ar tine entuziasmul asta? E prematur sa spunem ca la 5 ani jumate un copil e preocupat si pasionat de fotografie.Aiurea,altele sunt jocurile varstei.Pe mine una ma seaca toata aceasta competitie de cadouri de sarbatori.Se si pierde esenta,este o competitie intre orgoliile parintilor si cele ale copiilor,strict pentru a fi in trend si-n turma.Nu,nu este potrivit un aparat foto digital la cinci ani si jumatate.Dar sunt convinsa ca sunt muuulte alte chestii care sa fie potrivite si sa bucure un copil de varsta asta.
Eu sunt de parere ca traim intr-o lume digitala, intr-o lume a tehnologiei, si trebuie sa invatam copiii de mici cu lucrurile ce ne inconjoara, astfel incat sa fie adaptati timpurilor. De asemenea cred ca aceste obiecte ii invata mai repede si mai usor anumite lucruri. De aceea consider ca putem sa le luam tableta, telefon, laptop, etc. Important este sa gasim un echilibru. Sa luam modele adaptate varstei lor, sa le foloseasca pentru a invata anumite lucruri, si nu sa stea sa joace jocuri non stop in loc sa se joace afara. Dupa parerea mea laptopul poate fi folosit pentru diverse aplicatii interesante din care copiii au multe de invatat, si exista multe lucruri educative pe internet. Nu trebuie sa confundam laptop si internet cu facebook si jocuri. Exista multe dincolo de asta. In ceea ce priveste aparatul de fotografiat, da, consider ca putem lua un aparat unui copil, atata timp cat este adaptat varstei (rezistent, etc) si atata timp cat copilul manifesta inclinatii in acest sens. Mi s-ar parea interesant de exemplu, de selectat o parte din pozele pe care le face un copil, ca o istorie in imagini a copilariei lui. Sa vedem prin ochii lui ce il intereseaza din lumea din jur, etc. De asemenea, mi se pare util sa invete sa prelucreze imaginile. Nici eu nu sunt de acord sa umble cu lucrurile adultilor, pe care le poate strica, sunt de parere sa aiba lucrurile lui si sa invete sa aiba grija de ele. De asemenea, sunt de parere ca trebuie sa existe un echilibru in bugetul familiei, daca pentru parinti achizitionarea unui aparat foto/ laptop etc presupune un efort semnificativ, atunci nu cred ca este cazul. Daca insa sunt bani si pentru asta, nu mi se pare un rasfat inutil.
Eu cred ca sunt suficient de adaptati timpurilor in care cresc. Mara are laptop de jucarie cu activitati pentru varsta ei. Nu isi doreste un aparat foto pentru ca nu o duce mintea ca cineva i-ar da asa ceva ei la ora asta :).
Daca al tau copil are veleitati fotografice, clar tu ca mama il incurajezi si ii cumperi apart foto digital, ce e rau in asta? E perfect! E important sa-i incurajam sa faca tot ce le place, in limitele sigurantei lor, incurajati dau tot ce pot ei mai bun. Fotografia e o arta!
daca el isi doreste fiindca e pasionat de fotografie sau manifesta vreun oarecare talent, eu cred ca da. daca e doar o dorinta a parintilor sau a rudelor, nu. ca poate pe copil nu-l bucura. corina
RăspundețiȘtergereNu, ea nu a manifestat vreun talent. A fost lasata la un moment dat mai demult sa faca poze cu aparatele noastre, a facut. Nu a zis ea ca si-ar dori asa ceva pentru ca ea stie ca astea sunt obiecte pentru oameni mari. :) Multumesc pentru raspuns, Corina!
ȘtergereFericirea ei va fi maxima, stiind ca-i un lucru la care nici nu ar fi putut visa. SI poate fi incurajata sa-l foloseasca corect. EU as opta pentru DA, in cazul in care ea nu manifesta alte dorinte.Dar cred ca ridici stacheta cam mult, tinand cont ca e inca la varsta la care ar bucura-o jucariile pentru 5 - 6 ani.
RăspundețiȘtergereEa manifesta dorinte de JUCARII. Nicidecum de asa ceva. Poate trebuia sa precizez in text ca mie mi se pare ca NU, niciodata un copil de varsta asta nu trebuie sa primeasca asa ceva. De bucurat NORMAL ca se va bucura. E ceva cu butoane! Dar atunci la 10 ani ce ii luam? Laptop?
ȘtergereiPad :-))
ȘtergereDOUA!
ȘtergereS-ar putea ca la 10 ani să-i cumperi tabletă sau mai ştiu eu ce gadget, cine stie ce timpuri ne mai aşteaptă...
RăspundețiȘtergereNu cred că ti-as spune ceva nou, insă daca există aparate foto digitale pentru copii, înseamna ca unii copii şi-au dorit acest lucru, or fi mai speciale, reziste la lovituri, la apa, la accidente copilăresti...
Iar dupa parerea mea o plăcere are două capete, uneori pofta vine mâncând...şi cum zice pediatra noastră de obicei, pediatrul este prietenul copilului, şi eu ţin cu copiii!
Pai tocmai aia e...ca mi se pare anormal sa ii iau acum asta si la 10 ani tableta :) Si nu era vorba despre un aparat "pentru copii" ci de unul din ala real. Care se distruge la prima scapare pe jos. :)
Ștergerepai exista si apar foto pentru copii si este real, adica face poze digitale
ȘtergereOooo, laptop abia la 10 ani? Nuuu, laptopul se ia la 6 ani, de bucurie ca a intrat copilul in clasa I-a :))) Eu asa am vazut la colegii/prietenii din jurul meu.
RăspundețiȘtergereLasand gluma la o parte, mie mi se pare un cadou exagerat, pe care copilul nu-l va aprecia la adevarata lui valoare, care nu-l va invata mare lucru si de care se va plictisi repede.
La 5 ani unui copil inca ii mai trebuie jocuri specifice varstei, din care sa invete in joaca, sa-si dezvolte indemanarea si sa-si imbogateasca cunostintele sau vocabularul.
O camera foto la varsta asta nu-l invata decat sa apese pe un buton. La 5 ani nu are rabdare sa incadreze o poza, sa focalizeze, sa aprecieze cum cade lumina...In plus, rezultatul actiunii va trebui descarcat pe un calculator ca sa poata fi vizualizat, deci...il va trimite pe copil la alte butoane...
Exact! Multumesc mult!
ȘtergereParerea mea umila este ca nu e cazul sa arzi etapele.Cat timp copilul isi doreste jucarii, e bine sa se bucure de jucarii si sa invete din ele.Au si jucariile alea un rost. O papusa- roleplay, O bucatarie de jucarie -again, role play, un set de acuarele - dezvolta simtul culorilor, poate descoperi un simt artistic aparte.
RăspundețiȘtergereParerea mea este ca un copil de 6 ani nu poate intelege valoarea unuik astfel de gadget.Ar fi o simpla jucarie, o alta jucarie, de care s-ar plictisi ulterior.
Problema e ca odata pornit pe drumul asta, va incepe sa-si doreasca mai mult, mai nou, mai performant.
Ceea ce nu e rau, daca ne gandim la mai multe carti, acuarele mai bune,jucarii mai complexe.
But that's just my two cents :)
P.S.: Ma repet pana-n panzele albe. Copiii au nevoie de jucarii, nu de gadgeturi care fac chestii si se platesc cu bani grei:D
AMIN! Exact asa cred si eu...eu incerc din rasputeri sa o invat respectul pentru bani si OBIECTE din astea pe care trebuie sa le folosesti ca om mare, nu in joaca. Da, ea poate face poze, da, s-ar bucura sa se "joace" cu un aparat foto. Insa ce mesaj ii transmite asta? Ca ala e o JUCARIE! Pentru ca nivelul ei de intelegere si metoda mea de educatie sunt acum in consens: nu ne jucam cu lucruri scumpe de oameni mari! Pentru ca se pot strica, si asta nu e bine!
ȘtergereEu nu am copii dar am o sora pe care am crescut-o pana la varsta de 5 ani pentru ca mama muncea. Cand a implinit 8 ani i-am luat telefon mobil pentru a o putea contacta mai usor ( sta aproape toata zingura si o vede pe mama 2-3 ore pe zi cand vine seara de la servici);(Eu sunt plecata in tari straine de 4 ani si ne vedem o data pe an, tata e plecat si el iar ea sta cu mama acasa).
RăspundețiȘtergereCand i-am spus ca ii voi lua telefon mobil a precizat ca vrea unul roz. I-am cumparat unul roz si inainte sa i-l trimit mi-a spus ca vrea unul roz dar si cu "ecran care se da cu degetul pe el!" haha. Ok! Du-te schimba telefonul, cumpara-i fetei ce vrea.
Nu ii placea sa citeasca, i-am cumparat sony reader. I-am cumparat aparat foto waterproof ca sa faca poze pestilor. Intr-un cuvant i-am luat tot ce a sugerat ca si-ar dori (fara sa imi ceara vreodata mai mult decat jucarii).
Ceea ce m-a surprins este ca anul acesta cand am intrebat-o ce si-ar dori de ziua ei mi-a spus ca ar vrea un laptop. Am ramas muta! Are deja calculator si laptop de jucarie dar a zis ca vrea unul al ei! I-am explicat frumos ca nu are nevoie de unul mai ales ca are calculator si mi-a zis dezamagita ca si-ar dori totusi o bicicleta.
Eu cred ca micutii daca sunt invatati de la varste mici cu lucruri scumpe, utile, dar de care nu au neaparata nevoie vor cere din ce in ce mai mult. Cred ca in anumite situatii unele obiecte sunt necesare dar sa cumperi unui copil de 5 ani camera foto mi se pare exagerat!
Multumesc mult, Anonimule (alta data sa zici si cum te cheama ca sa stiu cu cine ma conversez) Asa cred si eu, ca e prea curand si ca duce pe un drum total aiurea chestia asta!
RăspundețiȘtergereImi cer scuze, Andreea ma numesc.
RăspundețiȘtergereImi pare bine Andreea!
ȘtergereSi mie! Multumesc pentru raspuns.
RăspundețiȘtergereCe parere ai despre telefoanele mobile pentru copii sub 10 ani? Am o poveste, cred eu, interesanta legata de subiectul asta.
Pai cam tot asa...mi se pare prea devreme. Mai ales ca la scoala inteleg ca sunt "competitii" despre care telefon e mai jmecher...maiculitza in ce lume am ajuns sa traim.
ȘtergereSincera sa fiu la inceput am crezut ca e "misto" sa ii cumpar un telefon la o varsta asa frageda pentru ca mie mi-a luat mama primul telefon la 15 ani. Apoi mi-am schimbat total parerea si am realizat ca este prea mica, mai ales ca l-a lasat in banca de cateva ori cand a plecat acasa.
ȘtergereDar crede-ma ca se merita!
Otilia venea acasa zi de zi de la scoala foarte iritata si fara "chef" de teme. Ura scoala si tot ce tinea de ea. Ura sa citeasca in special, avea cosmaruri noaptea si daca vorbeam cu ea chiar si in gluma cu tonul mai ridicat nu mai vorbea cu mine deloc mult timp. Am observat schimbarile acestea in comportament de la inceputul anului acesta scolar cand s-a schimbat "Doamna".
La inceput am fost multumita de ea pentru ca ii tinea pe copii ocupati, le dadea teme interesante dar m-a pus pe ganduri un incident la care am asistat in Septembrie cand am fost acasa. Eram la usa clasei sa o preiau pe domnisoara de la scoala cand Doamna tipa la niste elevi pentru ca i-au pus o intrebare. Pur si simplu zbiera cat putea de tare "Ce aveti mai in cap de nu intelegeti????" In fine.
Intr-una din zile a sunat-o Otilia pe mama din clasa si i-a zis sa vina urgent la scoala sa o ia si sa o duca la un psihiatru ca are probleme! Mama a intrebat-o de ce dar ea nu a vrut sa raspunda. A venit mama la scoala iar Doamna i-a zis mama ca Otilia a luat un "i" si ca a inceput sa urle si sa arunce cu obicete in copii. Ajunsa acasa mama a incerca sa afle ce s-a intamplat si fata i-a zis ca Doamna a stranso de obraji citez "Sa imi rupa dintii din gura" apoi a luat-o de par si a dat-o cu capul de pereti iar cand ea a inceput sa tipe de durere Doamna a luat-o de gura si i-a zis sa taca pt ca o omoara.
Mama a sunat alti parinti din clasa si a aflat o alta versiune a povestii. Otilia luase un "i" si s-a dus in banca plangand, a pus capul pe masa si a dat cu mana peste penar sa il dea jos. Atat!
A doua zi a trimis-o la scoala (mie nu mi-au zis ce se intamplase) si i-a zis ca daca doamna incepe sa se ia de ea sau sa tipe in clasa sa o sune repede pe mama si sa lase telefonul pornit in banca. Mamei nu i-a venit sa creada ce a auzit: "Copii, sa stiti ca am avut sedinta cu parintii aseara si mi-au zis nu numai sa tip la voi ci si sa va bat. Iar daca va duceti acasa si le ziceti ca v-am batut o sa va bata ei si mai rau!"
ȘtergereA doua zi mama s-a dus la directoare si i-a explicat tot ce s-a intamplat si au mers impreuna in clasa. Doamna i-a intrebat pe copii versiunea ei daca este adevarata si surprizaaa copii au zis in cor NUUUUU ( moment in care Otilia a tipat plangand: MINCINOASOOOO!!!!!!!!). S-au luat la cearta directoarea cu Doamna ca la usa cortului si daca nu intervenea mama o impingea Doamna pe directoare pe scari!
Au facut plangere la director, au transferat-o pe Otilia pe loc la alta clasa si a ramas sa se ocupe de invatatoare. Mama a zis ca nu mai face nimic pentru ca Otilia e bine.
Atunci am aflat povestea si am zis ca ma duc pe loc in Romania sa matur cu ea pe jos. Am zis ca o omor, am zis ca o distrug fizic si psihic. Iti poti imagina cati nervi am putut sa am cand am aflat povestea. Am amenintat-o pe mama ca daca nu face ceva ma duc eu in Romania sa fac.
Toata povestea a iesit la iveala si copii au spus ca nu e prima data cand o bate pe Otilia, si nici nu e singura care ia bataie si foarte multi parinti au facut plangere la director. Aparent se va face un consiliu profesoral in care se va discuta problema si DACA si numai DACA Doamna va face panarama (asa cum face de obicei) la consiliul, atunci o vor da afara.
Directorul a rugat-o pe mama special sa nu mearga mai departe sa faca plangere la inspectorat pentru ca Doamna are un copil care va suferi mult daca mama nu mai are servici. Dar oare sora mea nu a suferit? Cazurile acestea sunt reale si trebuie avuta mare mare grija pe mana cui lasam copii pentru ca mai ales in Romania totu sistemul educational e la pamant si nimeni nu face nimic.
Si intorcandu-ma de unde am plecat. Cred ca telefonu mobil a fost crucial in aceasta situatie si sunt total de acord ca la varste asa fragede copii sa aiba unul.
Pai si nu inteleg. A fost telefonul bun pentru ca a putut sa o sune de la scoala? Da, asa este, dar acelasi lucru se intampla si daca spunea din prima ce pateste la scoala. Povestea e horror imi aduce aminte de invatatoarea Bereanda brrrr!
ȘtergereA doua zi a trimis-o la scoala (mie nu mi-au zis ce se intamplase) si i-a zis ca daca doamna incepe sa se ia de ea sau sa tipe in clasa sa o sune repede pe mama si sa lase telefonul pornit in banca. Mamei nu i-a venit sa creada ce a auzit: "Copii, sa stiti ca am avut sedinta cu parintii aseara si mi-au zis nu numai sa tip la voi ci si sa va bat. Iar daca va duceti acasa si le ziceti ca v-am batut o sa va bata ei si mai rau!"
RăspundețiȘtergereA doua zi mama s-a dus la directoare si i-a explicat tot ce s-a intamplat si au mers impreuna in clasa. Doamna i-a intrebat pe copii versiunea ei daca este adevarata si surprizaaa copii au zis in cor NUUUUU ( moment in care Otilia a tipat plangand: MINCINOASOOOO!!!!!!!!). S-au luat la cearta directoarea cu Doamna ca la usa cortului si daca nu intervenea mama o impingea Doamna pe directoare pe scari!
Au facut plangere la director, au transferat-o pe Otilia pe loc la alta clasa si a ramas sa se ocupe de invatatoare. Mama a zis ca nu mai face nimic pentru ca Otilia e bine.
Atunci am aflat povestea si am zis ca ma duc pe loc in Romania sa matur cu ea pe jos. Am zis ca o omor, am zis ca o distrug fizic si psihic. Iti poti imagina cati nervi am putut sa am cand am aflat povestea. Am amenintat-o pe mama ca daca nu face ceva ma duc eu in Romania sa fac.
Toata povestea a iesit la iveala si copii au spus ca nu e prima data cand o bate pe Otilia, si nici nu e singura care ia bataie si foarte multi parinti au facut plangere la director. Aparent se va face un consiliu profesoral in care se va discuta problema si DACA si numai DACA Doamna va face panarama (asa cum face de obicei) la consiliul, atunci o vor da afara.
Directorul a rugat-o pe mama special sa nu mearga mai departe sa faca plangere la inspectorat pentru ca Doamna are un copil care va suferi mult daca mama nu mai are servici. Dar oare sora mea nu a suferit? Cazurile acestea sunt reale si trebuie avuta mare mare grija pe mana cui lasam copii pentru ca mai ales in Romania totu sistemul educational e la pamant si nimeni nu face nimic.
Si intorcandu-ma de unde am plecat. Cred ca telefonu mobil a fost crucial in aceasta situatie si sunt total de acord ca la varste asa fragede copii sa aiba unul.
Nu cred ca s-a postat si jumatatea cealalta a povestii..
RăspundețiȘtergereA venit ulterior :) Da, a fost bun telefonul, insa aici vorbim despre un copil de cinci ani si un aparat foto. Revin, povestea ta mi se pare oribila...mama prin ce pot trece copilasii astia! Romania!
ȘtergereDa, cu aparatul foto la 5 ani nici eu nu sunt de acord!
ȘtergereHai ca ma bag si eu in vorba. Personal, sunt împotriva "arderii etapelor" si deci, as spune ca un copil de 5 ani nu are ce sa facă cu un aparat foto adevărat. Totuși, noi i-am cumpărat Anei, la vârsta de 5 ani, o mini camera digitala (era la oferta, într-un magazin pentru copii, din Austria) si pot sa spun ca a fost cea mai iubita jucărie a ei. Din păcate, s-a stricat, după ce a scăpat-o pe jos in nenumărate rânduri. Nu știu sa spun deci dacă "se merita". Ea a învățat sa facă poze si sa filmeze cu ea si acum știe sa folosească si aparatul nostru pe care însă, nu i-l lăsăm pe mana. Ca un amănunt, camera pe care i-am cumpărat-o a costat la vremea respectiva vreo 25 de euro și a rezistat vreo 2 ani.
RăspundețiȘtergereMara stie sa faca poze de pe la 3 ani. Eram la Venetia si ca sa nu se plictiseasca in restaurant ii mai dadeam aparatul foto sa ne faca poze. Chestia e ca mie mi se pare prea mult ca obiect. Nu ca bani, ca nu dau eu banii pe el. Ca idee. Ca..."ardere de etape"...nu are sens!
Ștergeremie mi se pare aberant. :)
RăspundețiȘtergereAMIN! :)))
Ștergereeu cred ca depinde foarte mult de copil, am o prietena care i-a luat lui fi-su un aparat d-asta digi si copilul e mega incantat, are o grija nemaipomenita de scula, pe unde il prinzi sau il cauti el face fotografii, adica omu' e pasionat de asa ceva.Eu , personal, nu i-as lua lui fi-miu un asemenea gadget ca s-ar duce dreq in 2 timpi si 3 miscari, i-ar curge instant ceva mate si firisoare din el.Asadar cred ca e foarte important ce-si doreste Mara, daca vrea jucarii atunci jucarii sa fie,nu?
RăspundețiȘtergereExact! Se duce naibii prea repede iar eu dintotdeauna am insistat pe respectul pentru bani si obiecte. Nu e acum posibil sa ii iau ceva de oameni mari tocmai pentru ca ea e om mic. Si daca se va strica ea va suferi cel mai mult, stiu sigur asta.
Ștergerela noi sufar eu cel mai mult, ca dau banutu' :-)), fi-miu ma consoleaza, ca-s rea de paguba, si-mi spune:" lasa mami, sanatate sa fim !".Pai nu?Sanatate sa fim ca mami se speteste muncind ca sa distrug eu tot! yeahhhhhh
RăspundețiȘtergereEu de mica am insistat cu ideea de "lucrurile COSTA deci nu le distrugem" orice ar fi ele, si haine si jucarii...si orice. Am tinut foarte mult la aspectul asta pentru ca mi se pare o valoare buna in viata. Iar acum...iacata ca se gasesc oameni care sa aibe idei de cadouri care mie una mi se par total nepotrivite varstei ei.
Ștergereprimul LEGO pe care l-am impartit cu fratii mei a fost undeva pe la 4 ani. Il luase taica-miu din Iraq (pe vremea lu' impuscatu' ai nostri tati ori erau la munca in Iraq ori in Liban sau Rusia.. ).. Pe el scria "recomandat copiilor peste 12 ani!!! astazi pe ambalajele LEGO scrie "recomandat copiilor intre 3-5 ani" !!!
RăspundețiȘtergereIdeea este ca multe se schimba (ok, nu neaparat in bine).
avand in vedere ca nepota-miu isi deschidea singur calculatorul la scooby do la 3 ani jumate, nu mi se pare foarte iesit din comun sa ii aduca mosu' unui copil de 5 ani un aparat foto. daca ii place si nu are tendinta sa dea cu el de pamant.. poate ca fotografia este inclinatia lui.. asa ca, de ce nu?!
Da! sunt de acord cu arderea in etape.. Dar NU! nu sunt de acord cu aducerea acestui lucru la extrema gen :"mie mi-au luat ai mei la...x ani"... si ce sa-ti fac eu?! pe vremea aia nu se gaseau sau erau prea scumpe.. acum cu 25 EUR (vezi mai sus) gasesti unul special pt copii. Poate asta a fost cauza pt care tu nu ai avut aparat foto/calculator/ etc.. Daca ti-ar fi luat .. eu stiu.. erai un geniu in calculatoare... un fotograf renumit.. orice...
cam atat... zic ca e destul
Eu nu i-am dat Marei acces la calculator niciodata. Iar desene a primit dupa 5 ani. Si nu ma consider o inapoiata doar o persoana inteligenta care vede in jur copii care stau numai in fata televizorului. E o dependenta, ca si cea de calculator. Nu e vorba ca nu i-as lua ca nu am avut eu ci ca mi se pare aberant un asemenea obiect la varsta asta. Deci i-ar trebui si un laptop ca sa scoata pozele din aparat nu? Altfel la ce ii foloseste aparatul foto? :)
ȘtergereBăiatul meu a primit, tot pe la vârsta respectivă, un aparat foto care era în fond un soi de jucărie, era mare, colorat, cu Winnie the Pooh si prietenii, dar totusi făcea si niste poze digitale, asa, de rezoluție mică, cam ca un telefon din ăla vechi...Să stii că a fost tare încântat când a văzut că pozele pe care le făcea el în joacă pot fi descărcate pe calculator...a venit si un CD aparatul, cu un progrămel din ăla de editare super simplu si simpatic, putea să pună rame la poze, putea să adauge mici grafice (fulgi, inimioare, ciupercuțe) în poze, putea să printeze...a fost chiar încântat!
RăspundețiȘtergereAcuma, de un aparat propriu-zis nu stiu ce să zic, dar s-ar putea să-i placă, mai ales dacă îi explici că de acum înainte poate să facă poze cu mami si cu tati, din excursiile în care mergeți împreună...
Maria
Unul de jucarie mai e cum mai e...dar unul real..mi se pare exagerat.
ȘtergereMa amestec si eu, desi pruncul e inca mic, nici vorba de telefon sau laptop sau ceva, ca le linge sau le scoate matzele, sau le arunca in vana sa inoate :).
RăspundețiȘtergereM-am tot gandit ce si cum cu aparatele si cadourile scumpe. Noi avem aparatat foto digital - doua chiar, cred ca ajung in prima instanta, daca pruncul va manifesta vreodata ceva inclinatii in directia asta. La 5 ani nu ii va trebui aparat foto personal, dar na, asta zic acum... De asemenea, avem desktop si 2 laptop, ajung si alea. A se nota ca parerile se aplica pruncului personal, nu stiu cum se "organizeaza" alte familii, si de cand am eu insami copil nu ma prea grabesc sa judec. Dar in principiu tind sa fiu impotriva achizitiei aparatului foto pentru copil de 5 ani.
Initial voiam sa ii cumpar ceva computer de jucarie, ca ii place sa butoneze, dar ce am vazut prin magazine... numai jocuri cu impuscaturi sau roooooozzzz! La stilul asta, mai bine computer normal cu ceva mai instructiv. Aparatului foto nu i se aplica teoria.
Si noi avem doua aparate foto in casa. Si trei laptop si un desk. Si nu ii dau voie la niciunul. Din principiul ca lucrurile de oameni mari sunt pentru oameni mari. Exista Laptop de jucarie pentru copii foarte dragute, Mara are doua, pe al doilea l-am luat pentru ca are si engleza pe el :) Are copilul butoane proprii, nu e problema. Au functii de invatare litere, cifre, cuvinte...nimic cu impuscaturi. :)))
ȘtergereMie mi se pare sarit calu'.Ar sti sa faca poze un copil de 5 ani si jumatate? Pai ar sti,ca i s-ar explica si ar sti,da' cat ar tine entuziasmul asta? E prematur sa spunem ca la 5 ani jumate un copil e preocupat si pasionat de fotografie.Aiurea,altele sunt jocurile varstei.Pe mine una ma seaca toata aceasta competitie de cadouri de sarbatori.Se si pierde esenta,este o competitie intre orgoliile parintilor si cele ale copiilor,strict pentru a fi in trend si-n turma.Nu,nu este potrivit un aparat foto digital la cinci ani si jumatate.Dar sunt convinsa ca sunt muuulte alte chestii care sa fie potrivite si sa bucure un copil de varsta asta.
RăspundețiȘtergereSi mie mi se pare la fel, Carmen. De aia am zis sa intreb lumea ca poate sunt eu aia nebuna :))
ȘtergereEu sunt de parere ca traim intr-o lume digitala, intr-o lume a tehnologiei, si trebuie sa invatam copiii de mici cu lucrurile ce ne inconjoara, astfel incat sa fie adaptati timpurilor. De asemenea cred ca aceste obiecte ii invata mai repede si mai usor anumite lucruri.
RăspundețiȘtergereDe aceea consider ca putem sa le luam tableta, telefon, laptop, etc.
Important este sa gasim un echilibru. Sa luam modele adaptate varstei lor, sa le foloseasca pentru a invata anumite lucruri, si nu sa stea sa joace jocuri non stop in loc sa se joace afara.
Dupa parerea mea laptopul poate fi folosit pentru diverse aplicatii interesante din care copiii au multe de invatat, si exista multe lucruri educative pe internet. Nu trebuie sa confundam laptop si internet cu facebook si jocuri. Exista multe dincolo de asta.
In ceea ce priveste aparatul de fotografiat, da, consider ca putem lua un aparat unui copil, atata timp cat este adaptat varstei (rezistent, etc) si atata timp cat copilul manifesta inclinatii in acest sens. Mi s-ar parea interesant de exemplu, de selectat o parte din pozele pe care le face un copil, ca o istorie in imagini a copilariei lui. Sa vedem prin ochii lui ce il intereseaza din lumea din jur, etc. De asemenea, mi se pare util sa invete sa prelucreze imaginile.
Nici eu nu sunt de acord sa umble cu lucrurile adultilor, pe care le poate strica, sunt de parere sa aiba lucrurile lui si sa invete sa aiba grija de ele.
De asemenea, sunt de parere ca trebuie sa existe un echilibru in bugetul familiei, daca pentru parinti achizitionarea unui aparat foto/ laptop etc presupune un efort semnificativ, atunci nu cred ca este cazul. Daca insa sunt bani si pentru asta, nu mi se pare un rasfat inutil.
Eu cred ca sunt suficient de adaptati timpurilor in care cresc. Mara are laptop de jucarie cu activitati pentru varsta ei. Nu isi doreste un aparat foto pentru ca nu o duce mintea ca cineva i-ar da asa ceva ei la ora asta :).
ȘtergereTu-ti cresti copilul pe baza opinilor internautilor? N-ai o proprie scara de valori care sa te ghideze in viata? Te ghidezi dupa vant?
RăspundețiȘtergereDa "anonimule" fix aia faceam. In nesfarsita matale inteligenta ti-ai dat seama!
ȘtergereDaca al tau copil are veleitati fotografice, clar tu ca mama il incurajezi si ii cumperi apart foto digital, ce e rau in asta? E perfect!
RăspundețiȘtergereE important sa-i incurajam sa faca tot ce le place, in limitele sigurantei lor, incurajati dau tot ce pot ei mai bun.
Fotografia e o arta!
Pai da' dar n-are. Si nu isi doreste ea asa ceva...despre asta era ideea.
Ștergere