Circul

  Tin minte cand m-a dus mama la circ atunci cand eram mica. Cred ca a facut-o pentru ca la vremea aia situatiile de distractie pentru copil erau atat de putine incat, wtf, sa mergem la Circ daca tot a venit in oras. Tin minte cum mi-a zis cu jumatate de gura ca i se pare trist ca oamenii aia chinuie animale. Mai tin minte perfect cum n-am inteles deloc ce vroia sa zica. Intai pentru ca acolo era urat, noapte, mirosea groaznic iar eu nu ma puteam concentra la ce zice mama pentru ca mi se parea ca bancutele alea mici pe care stam o sa se prabuseasca sub noi. N-am idee cati ani aveam, probabil eram prin primele clase. Apoi pentru ca nu mai fusesem la Circ si nu intelegeam ce vrea sa zica.

  Dupa care au inceput sa intre cu numerele. M-au fascinat dansurile si acrobatiile, i-am detestat pe clovni pentru ca trageau de oamenii din sala iar pentru mine asta era chiar si atunci o agresiune. In ziua de azi nici nu imi imaginez ce-as face daca ar veni unu' sa ma traga de par sau de nas in timpul vreunui spectacol :D 

  Apoi am inteles ce a vrut mama sa zica. Intr-adevar, era trist. Erau catelusi imbracati in haine exact ca pechinezul doamnei in varsta cu par mov de la noi de pe scara (doamna avea par mov, pechinezu' doar plovras mov). Si de ala mi-era mila rau. Ulterior ne-au dus cu scoala la Bucuresti la circ, acolo am putut urmrai lei si pantere chinuite. Nu-s facute sa fie animale de companie iar momentele in care au halit circari nu-s putine. Dude, ala e facut sa haleasca carne si tu ii arati domnisoare cu nurii dezgoliti si copanele la vedere? Pai asta e crima contra animalului! :))) E tortura!

  Nu-i inteleg nici pe cei care cresc vietati la bloc (in afara de pesti carora un acvariu profesionist le ofera o viata decenta as zice eu), n-am sa pricep niciodata de ce e ok sa iei un animal, sa-l castrezi, sa-l tii in casa, sa-i razi orice urma din fiinta naturala din el... ca sa simti tu ca te iubeste cineva. El saracu' te iubeste da' parca ar iubi mai mult natura cu porumbeii ei vii pe care sa-i alerge. Sa-l hranesti cu chestii tari, procesate si sa crezi ca el e fericit si are o viata frumoasa. Mi-as lua animale la curte. Pe unele le-as manca cu placere, ca asta e rostul lor pana la urma. Omul si-a domesticit un caine ca sa aibe cine sa-i pazeasca oile pe care si le luase prima data ca sa le haleasca! Pe cele pe care romanii nu le mananca, cum ar fi pisicile sau cainii le-as lasa sa alerge prin curte si sa traiasca afara, sa vaneze vrabii sau soareci, sa fie totusi cumva mai aproape de firea lor. Asta mi se pare dragoste de animale, nu sa le bagi la bloc si sa le castrezi. Dar asta e doar opinia mea. 

  Din fericire Mara n-a vrut la circ pana acum. A vazut un cort de circ si a decis ca ea nu doreste sa intre acolo. Eu m-am bucurat. Daca o sa vrea vreodata o sa o duc. Dar o sa ii spun ca nu e corect ce fac oamenii aia cu animalele alea pentru "distractia" publicului. Eu cred ca daca poneii aia ar fi intrebati daca vor pe un camp sa pasca sau daca vor sa le puna cineva porcarii in cap si sa se invarta ca disperatii in cerc... s-ar cere la camp. Nu pot sa cred ca un animal cu blana pe care il imbraci in plovaras se simte confortabil. Si nici ca un leu apreciaza cand iti bagi capul la el in gura. Eu asa cred.