O zi in care n-am murit

  Sunt multe d-astea. Zile in care cumva nu mori. Scapi ca prin urechile acului, razi si mergi mai departe. Eu una am tot felul de aventuri d-astea. Mi-a picat un geam pe mine pe strada nu mai departe de acu' un an jumate. Cand aveam vreo 12 ani a picat un geam pe mine pe cand stateam la o coada sa iau foi de placinta de la un laborator. Era iarna si geamul s-a ingreunat de zapada. Alta data un tzurtzure mi-a gaurit o caciula. Nu si capul. 

  Cand eram in facultate am sarit cu curu' pe capota unei masini pe trotuar, ca sa evit sa nu-mi rupa picioarele. In aceeasi zi am cazut pe scari in DOUA sedii ale facultatii. Jur. Pe doua scari. Evident as putea recunoaste ca papucii cu toc 15 pe care ii aveam in picioare ar fi putut sa fie de vina, da' eu nu recunosc nimic. La a doua tura de cazatura eram intr-o rochie roz, "de printesa" asa, lunga pana in pamant. M-am dus in cur pe un sir intreg de scari, la capat m-a prins un nene care ma intreba daca-s bine iar eu radeam isteric si el nu pricepea de ce. Ma rog...Tot in vara aia m-au intepat doua albine in aceeasi zi la 2 Mai. Adica in locul in care pana atunci nu vazusem vara nici o albina in viata mea. Oh, well, le-am cunoscut indeaproape pe doua surate care s-au ciocnit de mine in ziua aia. 

  De aia azi nu m-am mirat. Intai ca stomatoloaga mi-a gasit o mare porcarie sub o plomba antica din gaura numita gura. Si a umblat oleaca pe un canal mai pe viu asa. Ca iar n-am lasat-o sa imi faca anestezie, cred ca o sa o albesc pe femeiutza asta cu dorinta mea de "hai fara anestezie ca nu suport senzatia aia". Asa ca am stat ca la ruleta ruseasca o ora cu trapa cascata si am asteptat sa vedem cand loveste nervul. Noroc ca nervul murise de plictiseala si nu pot sa zic ca m-a durut... prea tare. 

  Am plecat de acolo linistita. Scapasem. Strada pe care e cabinetul e una de la capatul orasului. Mica si cu case, poti jura ca esti undeva la tara. Trotuarul n-are un metru latime in multe locuri. In altele are. Mergeam eu asa frumos pe partea pe care masinile imi veneau din fata. La un moment dat vad doua masini, una incearca sa treaca de cea din fata, loveste cu roata intr-o groapa, incepe si se duce aiurea stanga-dreapta, il vad intr-o fractiune de secunda pe soferul masinii din fata cum realizeaza ca ala o sa dea peste el, il vad cum se ingrozeste si trage de volan uitandu-se ba spre mine ba spre alalaltu' care se cocotza voios pe el. Ceea ce au si facut. Respectiv ala s-a cocotat si i-a pocnit astuia un colt, asta a tras de volan ca disperatu' uitand sa mai puna si frana si venind unde? unde? Pai peste mine pe trotuarul pe care eram eu, curul meu cel  mare si gardul. Caci cam atat incapea pe frumosul trotuar. 

  E bine ca eram singura, n-aveam copilul cu mine, am sarit si m-am ferit in asa fel incat pe haina mea s-a sters niste jeg de pe masina domnului. Deci cam asa. Ala disperat a oprit masina la rasul gardului, s-a dat jos convins fiind ca m-a pocnit. Nimeni nu intelegea nimic, ne uitam toti trei unii la altii ca prostii. Totul durase o fractiune de secunda, am sarit neneeeeeeeeeeeeeee, oaiiiiiiiiiii.... Deci cum am putut sa sar! Daca nu saream eram muci pe gard la ora asta ma racaiau cu cutitasu' de pe tzambre. 

  I-am lasat certandu-se pe conceptul "tu esti prost, ba tu esti prost, ba nu, era o groapa" Si am plecat cu genunchii extrem de relaxati mai departe. Relaxare mare de tot. Batzaiam de parca eram o papusa de teatru manuita de un nene cu Parkinson. Imi venea sa rad si sa plang, ma tot gandeam bine ca n-a fost Mara cu mine, daca n-o trageam repede... aoailicaaa...

  Intru la un supermarket, iau niste branza, unt, prostii. Ies, chem un taxi. Vine un nene cu aspect de aurolac scapat din gara... ma sui...La radio o melodie ceva semi-pornografic cu "toata noapteaaaa, pana dimineataaaa". Era o chestie oarecum explicita. Omu' incepe sa cante, sa tot cante, sa bata darabana pe volan. Mai ia doo curbe si face "Da ce frumoasa esti". Eu, absolut trepanata zic "Poftim?". Mama si atata i-a trebuit. A inceput omu' sa debiteze lucruri. Despre mine, anumite parti ale anatomiei mele si niste lucruri pe care le-ar face el. Ma uit pe geam zic hai sa ajungem in centru ca nu pot sa sar din mers, prinde sigur stopul din intersectie, ma dau jos si-mi bag picioarele nu-i dau nici un ban. Omu' hotarat pe treaba ba canta ba imi explica ce mi-ar face el mie. Iau telefonul din buzunar sa fiu pregatita la o adica. Ajunge la intersectie, multe benzi, multe masini, intuneric, lumini...

  Zic pana mea, n-a dat ala peste mine... poate dau astialaltii. Deschid usa, ma dau jos calm fara sa ii dau vreun ban, il las vorbind in pixda ma-sii singur, ii fac semn soferului care venea pe banda cealalta sa stea mai incet, ii arat taxiul si ii arat semnul ala de "nebun la cap". Domne' omu' a inteles! Era un tip mai tinerel si a priceput, a pus frana, am scapat cu viata, am fugit pe trotuar. M-am dus si am luat troleul restul drumului. Eram perfect pregatita sa puna vreunu' vreo bomba, sa vina vreun putzopalmist cu ea scoasa sau sa ne ia soferul la bataie. Sau ceva. 

  Am ajuns acasa. Am ras. In unele zile nu murim. Si atunci radem.