Un nume

    E timpul sa revin la blogul care a pornit pentru Mara si familia noastra, a Albuletzilor. Ca sa pot acum, nopatea tarziu, sa ii spun de ce eu nu pot sa ii spun ce facea tati al meu cand eram eu mica. Pentru ca acum e mare si ma intreaba de ce si cum s-a format familia noastra. Si am luat-o de la strabunicu' incoace...insa totul dinspre partea mamei mele. Azi m-a sunat o prietena foarte draga sa ma intrebe cum o cheama pe mama, ca ajungea la 2 Mai la noi si nu stia cum sa i se adreseze, credea ca o cheama "doamna Sima"...si iar mi-a trecut un cutit prin suflet. Ce putin sau ce mult inseamna un nume!

   Pe mine m-a chemat Alexandra Sima, pret de 25 de ani. Pe tatal meu il cheama Alexandru Stefan Sima. De la el am numele si atat. A, si o pensie alimentara jenanta tot pret de 25 de ani, cu intrerupere cand m-a dat in judecata ca sa imi sisteze pensia pentru ca nu intrasem la facultate din primul an. 

    Pe mama mea o cheama Ana Beffa. Pe bunica mea o cheama Eleonora Beffa. Pe unchiul (fratele mamei mele) si matusa mea care traiesc de 32 de ani in SUA ii cheama M. si D. Beffa. Astia sunt "inaintasii" mei pe lumea asta. Si pe toti ii cheama altfel decat pe mine. Asta m-a terminat pe mine in copilarie, si se pare ca si la 33 de ani aproape, ma termina la fel de mult. Un NUME. 

  Nu, nu mi-a fost "greu" fara tata, nu am avut nici o trauma reala legata de treaba asta, nu s-a intamplat nimic "dramatic" in viata mea...am avut o copilarie perfect fericita. Pana cand ma intreba cineva cum ma cheama in legatura cu numele familiei mele. Si apoi eram intrebata "de ce" nu am acelasi nume. La catalog, la scoala, la orice.  Am constatat de-a lungul vremurilor ca oameni apropiati familiei mele nu stiu CUM ma chema pe mine de familie. Ulterior m-a chemat Albu, asa ca situatia s-a reglat complet: nimeni nu mai pricepea nimic! 

  Si in ziua de azi cand sun la prietene vechi ale familiei mele eu zic ca sunt Alexandra Beffa, sau ca sunt nepoata-fiica lu' cutare Beffa...sau ceva...desi eu in ziua de azi ma simt si ma traiesc Albu, pentru ca el mi-a dat numele lui acum aproape 8 ani, eu l-am luat si am fugit cu el in lume...Si azi chiar raspund la numele asta! Mi-a luat ceva vreme sa ma invat cu el insa odata venita pe lume Mara Albu...m-am aliniat complet.

    Acum daca ma scoli noaptea si ma intrebi cum ma cheama zic repede Alexandra Albu fara ezitare...In anul 2005 luna martie ziua 2 cand ma operam la Bucuresti, ma striga de zor o asistenta pe hol "doamna Albuuuu, doamna Albuuuu" si io ma intrebam de ce dracu' doamna Albu nu raspunde odata.....si ea saraca ma striga pe mine, ca dupa aia i-am zis "doamna, dupa mine strigati Alexandra daca vreti sa va raspund, ca "doamna Albu" e soacra-mea si e la Ploiesti"

  Azi m-a lovit din nou numele ala...adica altul decat ar trebui sa fie. Daca acum m-ar intreba din somn cineva daca sunt Beffa, as raspunde DA. Daca m-ar intreba daca sunt Albu, as raspunde tot DA. Daca cineva ma intreaba azi, daca mama mea e "doamna Sima"....ma curentez. La cap. Si din nou imi aduc aminte ca n-am avut acelasi nume cu MAMA mea care m-a crescut o viata. Si iar m-ar durea. Desi stiu, e o tampenie sa ma doara asta acum. Pentru ca acum ma cheama ALBU! Si pentru ca acum sunt "om mare"...

  Insa eu cred in teoria masurii. M-a chemat 25 de ani gresit. Mai dureaza probabil inca 25 de ani ca sa ma repar. Nu, nu cred ca un copil care creste fara tata iese eronat. Stiu sigur ca nu "simte" nimic special decat dragostea mamei si pe cea a oamenilor din jurul mamei. Da, un copil fara un parinte (oricare ar fi el) o sa fie un copil mult mai matur decat ceilalti copii din jur. Dar asta il va ajuta. Va fi mai intelept intotdeauna. Si la 1 an, si la 5 ani, si la 15 ani, si la 25 de ani si la 33 de ani...o sa fie cu un pas inaintea celor din jur. Un pas strategic, emotional. El sau ea va intelege mereu mai MULT decat isi imagineaza "adultii". Si ii va fi bine.

  Un nume e mult. Un nume e putin. Un nume e nimic in comparatie cu OMUL care poate se da peste cap si nu are acelasi nume cu tine! Aia as vrea sa stie Mara mea, ca poate cele mai bune ajutoare si lectii le va primi de la oamenii care nu se chema la fel ca ea...Cine stie ce ii aduce viata...