Dimineata. El se grabeste. Baga capul in sertarul cu sosete. Ale lui toate. Ia una, o priveste, trage de ea. Mai ia una, o priveste, trage de ea, o pune langa cealalta. E cu doi centimetri mai scurta. Injura. Scurma mai adanc in sertar. Gaseste alta. O pune langa prima. Injura direct. Nu e aceeasi culoare. Il intreb cu candoare "ce faci acolo, iubi" ...imi raspunde scurt "iar n-am sosete". Ma mir un pic in gand in ideea ca ieri i-am pus eu acolo un morman de sosete curate. Nu am stat sa i le imperechez, dar asta doar pentru ca aveam impresia ca a depasit varsta de 5 ani. Mara si le face singura.
"Cum sa n-ai mah, sosete?"....si incepe "ca n-aaaaaaam, ca niciodata nu le gaseeeeesc ca uite nu-s aiiiiici, nu sunt perechi, unde dracu' e perechea lu' asta ca nu e aici...nu eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee". Ma ridic de pe canapea, ma duc pe la spatele lui, arunc un ochi, bag doar varfurile degetelor in sertar de unde pescuiesc doua sosete. Pereche. Tace si si le vara indesat cu draci in picioare.
Reversul medaliei. Alexandra si masinile. Bun, deci masinile sunt...ca niste masini. Au patru roti. Si o culoare. Cam atat. Nu, degeaba imi zici, iubitule, ca ai parcat langa marca x modelu y de masina. Cand ies din Kaufland sunt ca o gaina decapitata. Daca am venit singura, e simplu: aia galbena pe care scrie preturi si ii zice taxi e a mea. S-a rezolvat. Dar daca am venit cu masina noastra iar eu tre sa ma duc la ea...ghinion. De cativa ani avem una mai inalta ca a tuturor, asa ca am inceput sa ma descurc mai bine, ma uit peste toate si unde vad portbagaju' lu' a noastra...ma duc. Dar daca mergem cu una mai mica, cand iesim din magazin, inevitabil Marius o ia intr-o directie (despre care stim sigur ca e cea corecta) iar eu fix in cu totul alta parte. De aia de cate ori iesim dintr-un hipermarket io tre sa ma agat de mana lui cu mare angajament.
El are impresia ca eu stiu unde e masina. De multe ori nu stiu nici cu ce masina am venit, ca la noi in familie sunt cam multe masini, asa ca statistic pot gresi repede. El mai are si impresia ca eu as avea vreun fel de idee despre unde a parcat el masina. Eroare. Habar nu am. Deloc. De nici un fel. Asa ca el o ia repede si avantat intr-o directie, eu dau sa ma duc in oricare alta, el striga "u'n te duci fata?"...io ii zic ca nu stiu unde ma duc, ca daca stiam eram acolo deja...si tot asa.
Daca merge o singura data intr-un loc, nu numai ca a doua oara stie sa ajunga acolo, dar stie si tot ce scria pe toate casele, reclamele si probabil pungile din mainile trecatorilor de pe traseu. "Pai cum, n-ai vazut, acolo la intersectia unde era stalpul de la stop ciobit pe dreapta"....wtf da' sosetele nu le vezi!!! Da drumul la gps numa'ca sa faca misto de tanti aia care ii zice "in 50 de metri virati la dreapta" si el "du-te fa ca esti proasta, e mai repede pe aici"
Dar daca ma duc acum si inversez prosoapele in baie, el vine si se sterge cu ce prosop gaseste el pe ceea ce numeste "cuiul meu"...habar nu are de fapt care prosop e al lui. Si nici unde tinem sapunul. Cand se termina sapunul de la cada e in stare sa isi ia pielea de pe maini frecandu-se cu un milimetru de sapun ramas acolo, pentru ca nu stie unde e sapunul in casa. De fiecare data cand aterizeaza in dus si gaseste acolo doar o frimitura de sapun, o ia si se freaca super-constiincios cu ea. Ce e drept, dureaza mai mult sa faca dus, da' banuiesc ca satisfactia e mai mare!
hehe, asta cu sosetele era o mare problema si la mine pana cum cativa ani.
RăspundețiȘtergerepe care am rezolvat-o simplu si elegant: cand dau jos din picioare sosetele si le arunc in cosul de spalat, le innod una de alta.
asa ca sosetele mele nu sunt niciodata desperecheate :)
recomand cu caldura metoda, Ioana m-a invatat faza asta si a fost o mare imbunatatire a vietii mele; pana sa fac asta, cand era sa gasesc dimineata perechea la sosete ma treceau toate sudorile (eu dimineata mai sunt si foarte adormit, de-abia nimeresc drumul la baie)
Nu stiu ce sa zic, nu mi se pare ca se spala bine daca sunt asa legate. Da' te cred pe cuvant :)))
RăspundețiȘtergerecea mai buna solutie am gasit-o la H&M - un set de 10 perechi, fiecare pereche avand sus o bentita de o culoare diferita. doar daca esti daltonist le mai incurci :D
RăspundețiȘtergereEte cum sar domnii cu sugestii-sfaturi intru gasirea sosetelor! Asa domnilor, bravo!
RăspundețiȘtergereHehe, poi le leg de partea de sus, aia curata, ce, crezi ca le leg de tot? bine, acu depinde si cat porti sosetele, ii drept. :-):-)
RăspundețiȘtergereAia am dezbatut in seara asta cu Marse. Ma gandeam io ca le legi mai de pe acolo sha...doar ca el poarta 40 doar si sosetele sunt cam scurte sa apuci sa faci un nod in partea aia :)))
RăspundețiȘtergereNu cred ca asteptai ca si comentariu problema ciorapilor.De la aptitudini native , de educatie ,cultura etc ce ar defini deosebirile dintre femeie si barbat ,a degenerat intr-o ciorapeala, dar poate nu m-am prins eu.In spiritul elevat al "spalarii" ciorapilor cu nod, propun si eu ca metoda de sortare si alte facilitati ale ciorapeilor, folosirea ciorapilor legati cu sfoara pe dupa gat ca si manusile.PS Apple lucreaza la o aplicatie de recunoastere vizuala a ciorapilor si inperechere, pt telefoanele de ultima generatie.Alex S
RăspundețiȘtergereSalut.
RăspundețiȘtergereSalut intai pe autoarea blogului; l-am descoperit de curand si imi place stilul tau de a povesti, dar si opiniile tale, pe care de altfel le impartasesc.
Salut si ideea cu innodatul sosetelor. Daca nu as fi avut deja metoda-mi, cel mai probabil as fi imprumutat-o. Dar eu am imprumutat deja o alta: mi-am cumparat o duzina de sosete de aceeasi culoare, respectiv jumatate albe si jumatate negre! Ma descurc de minune acum sa le imperechez in fiecare dimineatza muncitoare!
O zi frumoasa de primavara va doresc!
P.S. Pt cine se intreaba ... da, am si sosete colorate!
Buna, Malina, bine ai venit! Si sosetele lui Marius de care vorbeam sunt toate negre si aproape toate la fel...dar normal ca nu le nimenreste decat pe cele ne-pereche :)))
RăspundețiȘtergereEu nu ma leg de sosete dar subscriu la portretul de "gaina decapitata-varza-praf la gasirea directiei corecte de mers" :) noroc ca la noi in urbe sunt hipermarket-uri micute, si am inceput sa imi fixez puncte de reper ... mai rationale, adica nu in sensul "am parcat langa masina aia roz bombon" :)
RăspundețiȘtergereCu stalpul ciobit sunt eu responsabila. El ... daca te uiti in ochii lui si-l intrebi ce haine are pe el(chestii basic, culori sa zicem), fara se uite pe el ... e mai "gaina decapitata" decat mine :D
Daca imi vine cu idei de facut "ordine" prin casa, trebuie sa-i dau urgent alte indeletniciri, nu ne "pupam" deloc, las' mai bine sa stiu eu unde e sapunul ... decat sa stie doar el :))
Las' ca-s ai nostri si ne completam frumos, eu recunosc ca nu l-as da nici pe 10 altii care s-ar descurca mai bine la anumite chestii, asa cum si eu ma bucur ca-mi tolereaza diverse.
Frumos scris (inca rad cand imi amintesc de vaca, si de patinoar :) )