sâmbătă, 29 iulie 2023

8 ani de Anglia

    Acum 8 ani, dupa ce faceam marele scandal cu Puie and Co, dupa ce ma cauta politia romana imediat dupa aterizare, cu citatie acasa cum ca TREBUIE sa ma prezint gen a doua zi... eram aici. La Portsmouth. In Cosham. La prima noastra chirie, un apartament absolut ciudat de minunat. Am iubit casa aia enorm. Le-am iubit pe toate. 

  8 ani mai tarziu, 2 chirii si o casa cumparata mai tarziu, un job extenuant pentru el, apoi altul, 3 joburi ale mele idem de extenuante si acum urmeaza al patrulea, doua scoli ale ei si acum urmeaza a treia.... Ne-am urmat parcusul tot in sus de cand am venit aici. Am facut in 8 ani cat n-am facut in toti anii aia in Romania :) 

  Mara merge la colegiu in septembrie, eu merg la noul job la NHS la spitalul de vizavi de casa noastra, peste o saptamana si un pic. Acum 8 ani ne dadeam noi noua jos din acel avion, cacate pe noi de frica. Azi suntem idem, urmeaza alta etapa de necunoscut pentru amandoua :) Si avem emotii mari si da, o sa fie bine, sunt sigura de asta. Daca mi-ar fi zis cineva acum 8 ani ca o sa reusesc sa ajung in marea ecuatie numita NHS as fi intrebat ce fumeaza la micul dejun :D 

  Sa mai zic ca ne e bine aici? Nu cred ca are sens... Cel mai bun lucru pe care l-am facut in viata asta a fost emigrarea. Si pentru ea, si pentru noi. 8 ani... nu stiu cand au trecut si ne-am bucurat de tot. 

  

4 comentarii :

  1. 8 ani plini de bune si din ce in ce mai bune si mai bine! Cam de pe la inceputul lui 2015 citesc pe aici si nu aveti idee cat v-am tinut pumnii sa iasa bine si cat ma bucur ca este asa.
    Va urez dragi Albuletzi sa va fie bine, si mai bine, minunat de bine 80 de ani de-acum incolo si sa sarbatoriti cu nepoti si stranepoti ziua cand ati schimbat totul in bine.
    Cu drag,
    Luiza

    RăspundețiȘtergere
  2. Felicitări, felicitări, felicitări!
    Citesc blogul de foarte mulți ani și am urmărit plecarea, aterizarea, începutul și continuarea noi vieți in Anglia. Noi am plecat in 1990 in G, cu intimplari asemanatoare, mutaturi, joburi, etc. Intre timp s-au născut 2 copii, am divortat și am muncit și iar am muncit. Viața este foarte intensa. Nu regret nimic. Va doresc multa sănătate și putere de munca, realizări cit mai multe. Livia din Stuttgart

    RăspundețiȘtergere