joi, 12 decembrie 2013

Relatia cu stomatologul

  E una mai intima decat cea pe care o ai cu ginecologul. Asa ma gandeam eu azi pe cand sanul stang al Cristinei, medicul meu stomatolog din ultimii 3 ani intra incet dar ferm in urechea mea dreapta. E mica de inaltime, mai mica decat mine care-s mica. Asa ca timp de o ora a stat cu nasul la fix 2 centimetri de nasul meu. Nici cu sotul personal n-am mai stat nas in nas atatea minute legate de cand aveam 18 ani si ne pupam cate doua ceasuri. 

  Am noroc. E tanara, frumoasa, miroase frumos si nu mananca peste. Daca ar manca chestii dubioase si apoi mi-ar sufla in nas cate o ora as fi in pericol de moarte. Acela de a-i vomita pe ochelari. Pe ochelarii ei de vedere, cei pe care toata apa amestecata cu bale, sange si diverse obiecte uneori contondente aterizeaza voios de multe ori intr-o ora. Deci este o relatie extrem de intima. La urma urmei ginecologul doar te vede in curu' gol. Se uita oleaca, intra, iese repede. Nu sta niciodata o ora cu nasul la 2 centimetri de locul de munca. 

  Relatia mea cu stomatologul e una cu valente de familie. Natura m-a inzestrat cu un set de dinti care au inceput sa aibe carii de cand aveam 5 ani. Si nu pentru ca nu ma spalam. Ma spalam pe vremea aia chiar cu Colgate pentru ca aveam neamuri in SUA si primeam pasta de dinti "buna" de peste oceane. Din pacate in aceleasi pachete care ne aduceau pasta de dinti exista si mult zahar rafinat. Eu am fost un copil care nu a avut placere pentru dulciuri. Nu ma inebuneam dupa ele cum n-o fac nici azi. Pot sa traiesc luni de zile fara sa mananc nimic dulce. Nici macar fructe. Nu stiu ce s-ar fi intamplat cu dintii mei daca mie mi-ar fi placut dulciurile. Probabil azi as fi avut dinti putini spre deloc. Cand aud in anul 2013 ca zaharul e bun pentru copii, e o "placere" si un rasfat, ba chiar unii trepanati considera ca e "necesar" pentru ca altfel se "frustreaza" copilasul... imi vine sa rad. De fapt sa plang. Zaharul produce carii. Multe.

  Si daca esti inzestrat de mama natura cu o saliva care nu are un ph suficient de acid incat sa neutralizeze bacteriile care se inmultesc din cauza ca mananca zaharul ramas in gura, ce sa vezi, faci carii. Chiar incepand de la dintii de lapte. Mara nu a mancat dulciuri, a fost spalata pe dinti cu periute speciale de mine de cand dintii au inceput sa ii apara in gura. De la 6 luni. De doua ori pe zi. Nu are nici o carie, nici o pata neagra sau alba, nici un fel de defect la smalt. Acum incepe sa schimbe dintii si eu incep sa am incredere ca va avea dinti sanatosi. Nu i-am administrat fluor pentru ca este otravitor. Mai mult decat atat s-a demonstrat nu numai ca nu reduce aparitia cariilor ci si ca produce pete albe pe dinti. Am tinut mortis sa o invat sa se spele singura pe dinti de mica, sa o faca corect si mai ales suficiente minute. Dupa ce mi-am dat seama ca pastele de dinti din magazine ard mucoasele cavitatii bucale si pot duce la aparitia aftelor am trecut-o pe pasta de dinti suta la suta naturala. Fara fluor. 

  Am luat-o cu mine la dentist de mica. Acum o cunoaste pe Cristina, il cunoaste si pe sotul ei care si el e medic stomatolog. Se simte bine la ei la cabinet, de multe ori sta si se uita fascinata sa vada ce imi face Cristina cu orele prin gura. Pana sa ajung la Cristina si Alex, acum 3 ani am avut timp de circa 25 de ani acelasi medic stomatolog, un tip ilegal de simpatic, inteligent si plin de un umor dincolo de limite. Imi facea placere sa merg la dentist. Si mai mult de atat, omul m-a invatat foarte multe chestii despre stomatologie si tratarea dintilor. El niciodata nu zicea "scoatem maseaua"! Zicea "intai incercam sa o tratam". Tratamentul unei infectii de canal dura cateodata si 3 luni in care mergeam in fiecare saptamana de 2 sau 3 ori, scotea pansamentul, punea altul si mergeam mai departe. Pentru ca ma duceam si cand nu ma durea nimic nu am ajuns la omorarea nervilor decat de vreo 2 ori pana pe la 25 de ani. 

  Asta in situatia in care eu am in gura mai multe plombe decat dinti. Pentru ca pe aproape fiecare dinte sau masea am multiple carii. Care apareau pe furis, dintele se strica dinspre inauntru. Pe smalt nu se vedea nimic, cand baga unealta dadea de gauri. Pe care le trata. Intotdeauna explica pacientilor ca un dinte cu nerv e unul viu si ca in momentul in care il omori nu te mai poti astepta sa il mai ai multa vreme "bun" in gura. Asa ca nu se repezea sa omoare nervi, sa scoata masele si sa isi bata joc de pacienti. El mi-a zis ca la ce dinti am trebuie sa ma duc in sarcina prevenitv pe la el. Dupa care a zis ca n-a mai pomenit si o gravida care sa il asculte si sa mearga la control odata pe luna cu sfintenie timp de 9 luni :)))) In mod uimitor in sarcina nu am avut nici o problema. Noroc ca m-a avertizat ca dupa nastere s-ar putea sa mi se inflameze gingiile din cauza hormonilor. 

  La doua saptamani dupa nastere m-am trezit intr-o dimineata cu carne vie in toata gura. Gingiile erau mov si nu puteam nici sa beau apa. M-am dus la el, mi-a prescris antibiotice, doza mare pe termen lung, 14 zile... vazuse femei care au ajuns la internare de la o gingivita post-nastere netratata corespunzator. Imi venea sa il pup pentru ca ma avertizase. E mare lucru. Cand mi-a spus ca peste doua luni se pensioneaza oficial si se muta in alta tara pentru ca vrea sa isi traiasca ultimii ani din viata fara sa se enerveze pe o tara care nu i-a dat nici praful de pe toba dupa o viata de balacit in gura altora... mi-a venit sa plang. I-am zis ca e medicul meu de 25 de ani si ca probabil voi ajunge la proteza in urmatorii 2 ani pentru ca nu stiu incotro sa apuc in cautarea altui medic adevarat. S-a uitat lung la mine, s-a apropiat, m-a luat de dupa umeri si mi-a zis "25 de ani? cand te-ai facut mare?" Intre timp. M-am facut mare si inca am dinti datorita doctorului Vicol. 

  Am plecat acasa si m-am apucat sa caut online medici stomatologi. In orasul Ploiesti. Auzisem de atatia jnapani si jegosi care te jupoaie de bani pentru fiecare milimetru de plomba pusa incat eram extrem de sceptica. Dar, ca atatea alte ori in viata mea de om nascut pe 13... am avut noroc chior. Dupa ce am studiat site-urile multor cabinete private ploiestene (pe cei care n-au site am decis ca nu pot sa ii consider profesionisti ai erei in care traiesc) am gasit ceva. Cautam sa fie medic de sex masculin pentru ca in copilarie pana la 6 ani am avut parte de trei experiente cu trei femei sinistre. Sinistre. Am dat peste un site pe care scria mare ca daca iti faci programare online prima consultatie e gratuita. Zic domne, astia merita vizitati si doar pentru a le spune "bravo, nene, asa se face!". Medicul avea doua prenume. Se numea Marius-Alexandru. E hai, ce coincidenta! Mie imi plac mult coincidentele de genul asta si mereu le las sa ma ghideze in viata. 

  Am lasat programarea online si in fix 5 minute m-a sunat. Chiar el, nu avea "secretara". Avea doar o sotie, o casa mica foarte la capatul orasului si dorinta de a fi medici buni. Cand m-am prezentat la cabinet ma astepta sotia. Cristina. Mica, firava, cu un zambet larg. Zic aoailica, alta muiere, am belit-o! Dupa 5 minute de discutat cu ea in care m-a intrebat si m-a ascultat despre lungul meu istoric intr-ale dintzaraiei am indraznit sa o las sa umble la mine in gura. Dupa ce umblase doar Vicol 25 de ani ma simteam ca una d-aia care ramane vaduva dupa 25 de ani de relatie si nu mai nimereste sa se culce si cu altu' de spaima ideii. Cristina mi-a explicat tot, imi vorbea ca in filmele alea in care vezi medici explicand pacientului ce, cand si de ce o sa iti faca tie lucruri la corpu' fizic cum ar veni. Cand am inceput sa ii completez propozitiile cu termeni medicali am vazut-o cum i se aprind ochii. Ne-am imprietenit. 

  Mi-am dus toata familia la ei. Mi-am dus bunica iar Cristina a tratat-o cu o blandete si o atentie care pe Nora au facut-o sa planga. Si nu a vrut sa ii ia bani niciodata. Pentru ca avea si ea o bunicuta de 90 de ani si stie cum e. Stie ca averile nu se fac jupuind oameni firavi. Cabinetul de o camera e in casa parintilor lui, totul e mic, pe una din usi ajungi la ei in sufragerie. La cateva luni dupa ce ne-am cunoscut si-au conceput baietelul si cand a trebuit sa stea acasa cateva luni m-a tratat sotul ei cu la fel de multa grija si pricepere. In ianuarie se fac 3 ani de cand mergem la ei. Am norocul sa merg la dentist ca si cand m-as duce pe la niste prieteni in vizita. Doar ca ea imi baga o tzatza in ureche iar eu ii scuip bale pe ochelari. Chestii pe care cu prietenii mei cei mai apropiati nu mi le-as permite, sincer. Si nici cu ginecologul!

14 comentarii :

  1. Ce scoruri are? Că poate fac și eu naveta de la bucurești ... unde e și scump, și prost, și stau mult la coadă că nu se respectă programarea ...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. preturile lor sunt mai mult decat decente. azi m-am dus ca urgenta pentru ca mi s-a inflamat un dinte care avea plomba. o ora a lucrat la el, mi-a bagat 3 anestezii, a curatat canalul, a scos nervul si a spalat cu dezinfectant. a pus pansament. 50 de lei. o sa mai coste probabil 70 obturarea finala a canalului (a zis ca imi pune si un soi de pivot din ceramica pentru ca nu prea mai e dinte si ii e teama ca se fractureaza) si plomba din compozit cu lampa uv. programarile le respecta, nu prea am stat la coada la usa lor. si au pacienti de dimineata pana seara la 8-9.

      Ștergere
  2. Am remarcat si eu apropierea fizica cam fortata cu stomatologii. Din pacate pt. ei (si mai ales pt ele) relatia asta intima de neocolit cu pacientul le aduce si belele.
    Am o prietena stomatolog, draguta, normala, si din intamplare dotata cu o generoasa cupa D, care a de curand a avut de-a face cu treile hartuitor. Nu stie cine e, vreun nebun "recrutat" dintre pacientii pasageri, care ii trimitea SMSuri obscene, cu amenintari agresive. Bine ca s-a limitat doar la amenintari, dar stiu ca a stresat-o ingrozitor saptamani de zile.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma, ei n-au cum sa faca. Fizica nu le permite sa leviteze. Si cei care-s mici de inaltime e imposibil sa nu se frece de tine. Vicol avea 1,80, ii simteam cel mult camasa. Cristina are undeva la 1,60 maxim, e imposibil sa ii ajunga spatiul :) Groaznic sa te hartuiasca pacientii!

      Ștergere
  3. Eu n-am avut bafta in Romania sa gasesc un stomatolog bun. Si aveam niste dinti de toata groaza, cam ca tine, asa, pentru ca dulciuri mancam ceva mai rar decat mancam banane (si de-alea mancam poate odata pe an), iar de spalat pe dinti era lege. Bine, am avut aceeasi periuta de dinti toata copilaria, iar pasta era ce se gasea pe atunci, dar spalatul exista. Si cu toate astea, la mine in gura dezastru. Ultima mea vizita la stomatolog a culminat la 9 ani, cand m-a luat durerea de masea seara la 11, bietul tata a gasit singura stomatologie de urgenta din oras, unde mi-au scos prompt o masea sanatoasa. Fara anestezie. Dupa ce am scuipat un litru de sange printre urlete am jurat ca nu mai calc in viata mea la dentist si le-am blestemat neamul... Dupa ce m-am maritat, am dat de verisoara sotului, stomatoloaga renumita, care asa incet a inceput sa-mi vindece intai creierul de obsesii si apoi treptat dintii, dar pana sa termine am ajuns in Canada. Unde am remarcat ca n-am mai facut carii noi si ca mi-au disparut problemele dentare (alea noi, ma refer, cariile vechi sunt acolo, bine-mersi :-) Gravida fiind m-am dus cu prima carie, dupa 4 ani de Canada. Intre timp am mai facut una mica. Zic eu ca sunt in parametri, cu 2 carii in 11 ani, dar am dat de doctorul ideal. Un japonez care e cred mai mic decat Cristina ta :-) (si nu-mi baga nimic in ureche, haha), dar absolut extraordinar. La care copiii merg cu ochii inchisi si cu gura larg deschisa intr-un zambet, ii apuca povestile cu "Dr. Ken" de nu-i mai dau dusi de acolo, niciunul din ei n-a avut vreodata vreo carie, pata pe dinte sau problema de orice fel, inca mergem periodic doar pentru control si curatat, sunt foarte incantata. Sper ca si dintii definitivi sa le fie la fel de frumosi si sanatosi, si sa-l tina Doamne-Doamne pe Dr. Ken, ca tare meserias mai e, am ajuns si eu la "batranete" sa ma duc la dentist ca la film, sa mai aud o barfa si sa ma uit la TV-ul de deasupra capului pana altii imi curata dintii :-)))

    RăspundețiȘtergere
  4. As fi pariat ca ai o dantura de invidiat,nu stiu de ce.Asadar,suntem in acelasi ''club'',ai celor cu probleme dentare.Ma spalam si eu in disperare,da'...asta a fost.Si-am mai nimerit si o stomatoloaga care a facut extractii aiurea...In timpul celei de a doua sarcini mi-am gasit,in schimb,stomatologul.Care m-a facut sa ma simt in siguranta pe scaunul ala.A spus ''va promit,o singura secunda de durere'' si asa a fost.Pentru mine,faza cu dantura este un subiect sensibil.Cu copiii,ca si tine,i-am spalat pe dinti pana am fost convinsa ca stiu sa o faca singuri (cel mic inca nu stie dar are bunavointa cu caru').Nu au probleme cu dintii si nu se pune problema de teama de dentist.Avea sora-mea o colega de facultate,sase ani au stat impreuna,sase ani nu s-a spalat pe dinti.Medic,mai draga.Gene bune,nu stiu,avea si niste dinti rari dar sanatosi cu toata lipsa de periaj.Ce bine-ar fi daca ni s-ar mai schimba dintii,natural desigur,inca o data,pe la 40 ani...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O da, ar fi perfect sa ne mai creasca o tura de dinti :)))

      Ștergere
  5. Nu m-am gândit niciodată că se poate să ai o relaţie atât de specială cu un stomatolog. Am umblat din uşă-n uşă până am găsit-o pe tipa la care merg acum, e de milioane. Şi pentru că ia milioane şi pentru că e o dulceaţă care a avut răbdare să facă multă curăţenie, să îmi explice şi să nu mă jefuiască decât la bunul simţ.
    Acum îmi face plăcere să o trimit pe fiică-mea le ea, să-şi creeze o relaţie lungă :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Acum am o intrebare: ce pasta de dinti folosesti. Am mai auzit ca trebuie fara fluor, dar nu m-am gandit ca este atat de periculoasa o simpla pasta de dinti.

    Multumesc,
    Andreea

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Se gasesc multe acum Andreea. Eu ii iau Marei Logona sau mai nou de la DM pasta de dinti din gama All Verde. Sunt naturale. Dai un search pe google cu "pasta de dinti naturala" si gasesti multe magazine care vand diverse marci.

      Ștergere
  7. toata copilaria, adolescenta si cam juma din "anii 20" am fost la acelasi dentist. o doamna cu maini de aur, care a tratat tot ce putea trata si a tratat bine. datorita ei ma duc singura la dentist, fara fitze, spaime (si de multe doar pt control sau detrartraj) de la 8-9 ani. apoi, spre 30 de ani, m-am dus la fiica ei, ramasa sa profeseze in bucuresti. fiica ei, cu care am fost colega in scoala generala si cu care as putes spune ca-s prietena tot d-atunci. acelasi maini de aur, aceasi lupta de a salva tot ce se poate. au fost doua cazuri cand a cedat, dar a fost vina mea, o data am pierdut o plomba si pur si simplu nu aveam bani de dentist (ma rog, nu aveam pentru aproape nimic) si caria s-a extins atat de rau incat nu s-a putut salva nimic, si a doua oara mi-am fracturat o masea, incercand sa deschid un dop, mult prea aproape de radacina pentru a se mai putea salva. nu stiu daca din cauza ca a duceam seara, dupa serviciu, dar au fost situatii cand aproape am adormit in timp ce ea fora prin maselele mele. totusi nu ea a reusit sa ma faca odata sa rad 5 minute in hohote. daca dentistul vostru nu v-a lovit niciodata cu jetul ala subtirel ala de apa cu care spala prin masele fix in cerul gurii, apoi sa stiti ca e o zona foarte gadiliciosa si sa dai cu un jet de apa acolo e ca si cum ti-ar trece cineva cu o pana pe talpa. am ras sa lesin si nu ma puteam calma.
    ps anul asta e in concediu de crestere copil. noroc ca n-am nevoie decat de un detratraj. cred ca ma duc la clinica la care am abonament de la serviciu (daca e gratuit in abonament).
    ady.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ah ce frumos, Ady! Stiu aia cu gadilatul prin gura! :))))

      Ștergere