miercuri, 11 martie 2015

Si iata, se intampla

  Patru ani. Atatia au trecut de cand am decis sa plecam din tara asta pe care n-o consideram deloc "a noastra" si in care nu ne mai simtim de multa vreme "acasa". Cam de cand Mara ne-a zambit prima data. Cam de cand am intrat cu ea in primul spital de pediatrie cu inima cat un purice ca-mi moare copilul si am realizat ca e foarte posibil sa se intample asta intr-un asemenea spital datorita unora care nu se pot numi nici oameni nici medici. Cam de cand a mers la gradinita si-am aflat ca i se conditioneaza alimentatia cu rugaciune. Nu zici rugaciunea, nu ai voie sa mananci! 

  In ultimii 4 ani am luptat. Uneori ca prostii, alteori stupid ca pestii pe uscat, in unele cazuri in mod eficient. Am luptat ca sa putem pleca. Sa ne ridicam dintr-o saracie sinistra, sa ne rupem in doua, sa stam 1 an si jumatate aproape despartiti... Am strans din dinti si-am mers mai departe cu ideea ca in fata noastra, mai devreme sau mai tarziu, o sa apara posibilitatea. Ne-am organizat, am studiat, ne-am gandit si ras-gandit, am asteptat... 

  Si acum se intampla. Am reusit. La finalul lunii el o sa plece catre Anglia unde are un nou job. Si dupa ce se termina anul scolar... si maimutzele dupa el! Ca pana in toamna Mara sa fie un pic adaptata la noua tara si noua limba si sa vedem cum facem cu scoala. 

  Mie mi s-a cam oprit creierul de ceva vreme. Cred ca incearca sa faca multe, multe liste si sa planifice insa cum deocamdata nu prea are destule informatii... a dat eroare. Ma simt de parca visez intr-una, tot astept sa ma trezesc si sa nu fie adevarat. Mi-e teama sa nu ma trezesc. Mai stau asa un pic blocata si apoi ma apuc de bagaje! 

Datorita ei!

36 de comentarii :

  1. Bravo! Extraordinar de buna veste! Nu stiu cum o sa va fie acolo, sper ca mult mai bine, ca mai rau nu are cum sa va fie. Si nu ma refer la partea materiala, aia e secundara, ma refer la a trai intr-un loc unde sa poti fi apreciat ca om si sa fii linistit ca iti creste copilul invatand ca omul face locul si nu invers. Abia astept sa aud cum decurg povestile si cum va adaptati. Si nu te stresa cand o sa fie mai greu, trece, o sa iti fie si dor (mie nu mi-a prea fost, era prea scarbita cand am plecat, dar stiu ca majoritatea trec prin niste etape clare), dar sper din tot sufletul sa va gasiti locul si sa apucati in sfarsit sa fiti fericiti asa cum meritati, ca sunteti oameni tare frumosi toti trei. Bafta si spor la "mutat"!!! :-) Si cu Mara, sa fim seriosi, iti dau o luna dupa care deja o sa fie absolut cursiva in Shakespeare-iana, fara urma de accent :-D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daaaa, o sa povestim! Si eu sunt prea scarbita si sunt convinsa ca de aici o sa imi lipseasca cativa oameni, ii numar pe degete. Oamenii buni si de calitate sunt foarte rari in Romania zilelor noastre. Cu restul de oameni, cum ai fi tu, draga mea, o sa tinem la fel legatura, so, no problem! :)

      Ștergere
  2. Go,girls... go go!!!
    Sa ne auzim numai de bine!tinem pumnii!
    Va pup,Orsi

    RăspundețiȘtergere
  3. bravo, felicitari!! o sa fie excelent, I'm telling you, 9 luni de cand am plecat and enjoying every moment. ma gandesc cu groaza ca peste o luna jumatate trebuie sa venim 2 saptamani in ro pt hartogaraie, nu vreau, nu vreau, nu vreauuuu, ma lipesc cu lipici aici, nu mai plec :)
    noi am fost la un curs de integrare culturala si ne-au explicat (f util) ca exista mai multe faze cand emigrezi: honey moon, cand esti super incantat si te simti ca intr-o vacanta, dupa care intri in hate/denial, deoarece iti lipsesc diverse, si apoi home, adica te simti ca acasa. fiecare faza dureaza cca 2 luni in medie si poti sa te plimbi intre ele pana ajungi la sentimentul de acasa. cica ceea ce ajuta- noi am facut asta instinctiv si nu am trecut prin hate/denial- este sa-ti recreeezi imediat ce ajungi rutinele principale- de unde iti iei baterii la ceas, apa, lapte, din astea
    e atat de eliberator sa traiesti intr-o lume normala... parca simti ca renasti :)
    spor la bagaje

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :) Ah ce bine ca ati plecat si ca sunteti ok. Normalitatea aia o cautam si noi!

      Ștergere
  4. Deci a inceput AMR-ul. Si la noi era exact acelasi plan. Sotul meu si-a gasit servici in germania din 1 febr. Cel mare era in clasa 1, cel mic la gradi. Si noi am zis ca stam pana termina cel mare scoala, dar am plecat mai repede. Nu cu mult, dar a prins 2 sapt de scoala in Germania. Nu i-a trebuit nici o hartie din RO si ne-am chinuit sa le traducem. Nu am putut mai repede pt ca nu aveam unde locui. Dar in rest... Nu te impiedica de scoala.
    Va tin pumnii.
    Carmen

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O sa stam ca sa am un an aici ca nu stiu ce reglementari or mai fi. Si noi am facut un teanc de acte sa mergem sa le traducem :))) Initial firma il cazeaza pe Marius o saptamana si apoi sa vedem cum facem daca inchiriem direct casa langa job sau mai sta in share o perioada.

      Ștergere
  5. Super veste:) Bafta multa la tot procesul de mutare, sa fie lin si fara nervi. SA fie adaptarea usoara si apoi sa curga cu bune:)

    RăspundețiȘtergere
  6. Nu datorita ei, ci pt. EA ;) Bun venit in randul emigrantilor.
    Silvia.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pai datorita ei ca daca nu se nastea si nu constatam ca tara asta nu ofera nici un soi de viitor pruncilor... cine stie daca ne hotaram sa facem pasul asta. Si da, este in mod majoritar pentru ea. Asa simtim amandoi si poate de aici bucuria relocarii :)

      Ștergere
  7. Vai cat de mult ma bucur pentru voi!!! Imi amintesc perfect cum ma simteam cand am aflat ca voi pleca si eu deci inteleg cum te simti! Vei fi surprinsa cat de bine este aici!!! As vrea sa iti zic un lucru totusi. Daca ai de ales intre oriunde si Londra/ Birmingham fugi de astea doua orase cat poti!! :))
    Abia astept sa ne vedem!!
    ANDREEA

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Hehe, Andreea da, noi avem de ales si mereu alegem orase mici. In cazul asta ne-am decis pe Leicester ca zona dar vom locui probabil intr-unul din satele-satelit. E mai liniste si mai ieftina chiria :) Scopul final e sa locuim undeva la malul marii dar asta om vedea cand se va alinia :)

      Ștergere
  8. "la malul marii" zici! 2 Mai nostalgie! bafta, mai!!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim! 2 Mai forever! Sau cine stie, poate gasim alt loc frumos pe acolo...

      Ștergere
  9. Te citesc de multa vreme si ma bucur ca in sfarsit plecati de aici catre o viata normala. Si noi vom pleca( inca e intre Anglia si Canada), depinde de contractele sotului. Asta dupa ce am locuit 8 ani in SUA si am facut cea mai proasta decizie: sa revenim in tara! Don't ask...! Ideea este ca aici e imposibil din TOATE punctele de vedere, si ne luam puiul mic de 3 ani si zburam for ever! Va doresc numai bine in noua viata, si stiu sigur ca va va placea! Astept impresii pe blog si welcome printre noi! Delia S.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim Delia! Chiar ca cea mai proasta decizie sa revii aici :))))))) Dar mai stiu cazuri, sunt oameni optimisti pe lumea asta care au impresia ca in Romania se va schimba ceva in bine. Cand de fapt totul de la an la an e mai rau si mai urat. Te pup!

      Ștergere
  10. Desi ne-am contrazis pe tema concursurilor (poate eu n-am inteles prea bine, cine stie) sa stii ca iti doresc numai bine tie si familiei tale! In Anglia e si bine, e si rau ca sa zic asa...iti spun din experienta. Una peste alta cred ca o sa va placa si o sa va fie bine.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim! Data viitoare poate reusesti si o semnatura si atunci nu ne mai contrazicem deloc! :)))))))

      Ștergere
  11. Uuu, asta da veste! Sa va fie bine, sa treceti repede peste perioada de tranzitie si sa v se aseze toate asa cum va doriti!

    RăspundețiȘtergere
  12. Va doresc foarte mult sa va fie bine! ;)

    RăspundețiȘtergere
  13. Albuletilor, succes in aceasta calatorie numita viata! Sper sa va adaptati usor la noul mediu si astept cu nerabdare sa va citesc aventurile dintr-o tara civilizata.

    Geanina.

    RăspundețiȘtergere
  14. Ce frumos! Ma bucur ca pt. mine! Sa fiti sanatosi si sa va acomdati repede. Cum ati facut? Si eu imi doresc sa incep altundeva...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pai am strans niste bani si apoi Marius si-a dat demisia de la elvetienii unde a lucrat un an jumate, a venit acasa si a gasit alt job cu locatie in Anglia :) Il ajuta ei sa ia actele necesare si sa se stabileasca acolo. Cam asa.

      Ștergere
  15. Bine, ma, raman eu sa sting lumina!... :(
    Te vad eu cum plangi peste vreun an ca nu poti respira fara aerul cu miros de rafinarie, ca-ti lipsesc santurile din mijlocul strazilor, cozile de la ghisee, aglomeratia din salile de asteptare, latratul cainilor prin parcuri si alte chestii pitoresti! SA vad de unde mai mananci tu guvizi pe acolo, o sa ti se acreasca de somoni si caviar!
    Si mai trebuie sa inveti si sa faci reverente, ca daca te-oi intalni cu regina prin piata sa nu ne faci de rusine!
    Vedea-te-as band numai ceai la ora cinci!:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daaa cre' ca o sa sufar tare dupa rafinarii. Si dupa caini ca tot a sarit unu' la mine ieri! Noroc ca guvizii nu-mi plac DELOC si ca cu ceaiul m-as putea obisnui! :D Amin!

      Ștergere
  16. Ma bucur ca pt voi s-au aliniat astrele asa cum va doriti. Sper ca ai mai fost in Anglia si ati ales tara in cunostiinta de cauza (avem niste prieteni ce tocmai au parasit Londra pe motiv de iecs). Noi suntem la polul opus, dupa 10 ani de locuit prin diverse tari (pt sotul) si 3 pt mine anul asta ne intoarcem acasa cu piscotul din dotare. Noi am invatat in anii astia ca "home is where the heart is" si nicaieri nu fug cainii cu covrigii. Sistemul e mai mult sau mai putin disfunctional peste tot, depinde cat de adaptabili sunt oamenii. Dar na, daca as avea alternativa Bucuresti-strainatate, clar as ramane pe aici. Noroc ca noi ne intoarcem in Ardeal :) Mult succes!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim. Stim si noi ca nicaieri nu-i perfect insa mai rau ca in Romania mi-e greu sa cred ca e in Anglia :)

      Ștergere
  17. Mult succes! Stii doar ca nu mai comentez pe aici ca avem pareri diametral opuse, dar ma impresioneaza cand vad oameni cu sange in instalatie. Ma abtin de la sfaturi ca sa nu intram iar in conflict, atat vreau sa-ti spun ca sunt sigura ca fata va va multumi peste niste ani.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am vazut mailul si chiar ma gandeam ce-ai putea spune negativ :))))) Sfaturi au toti, sa stii. Problema e ca stii cum e, la o chestie din asta poti sa auzi si sa asculti toate sfaturile din lume, cand vei ajunge acolo vei constata ca nu e cum credeai sau e invers sau...mai stiu eu ce. Om vedea. Si da, sper ca Mara sa aibe parte de liniste si de un sistem scolar cat de cat "normal". :)

      Ștergere